”Sweet delights”
Știați, stimați cititori ai ”Observatorului”, că există în România un Concurs gastronomic intitulat tentant ”Delicii dulci” (”Sweet delights”)? El are loc în sud-est-ul Transilvaniei și a ajuns anul acesta la cea de-a doua ediție. Deci se poate vorbi de începutul unei interesante tradiții…
Competiția se desfășoară între 7 și 9 septembrie 2018 în centrul municipiului Sf. Gheorghe, din județul Covasna, urmând ca eroul principal să fie renumitul ”colac (sau cozonac) secuiesc”, numit în original ”kürtőskalács”. După decembrie 1989 savurosul desert a devenit popular aproape în întreaga Românie, mai ales pe Litoral și în stațiunile montane din centrul țării având mare căutare. În limba maghiară ”kürtő” înseamnă coș de fum, iar ”kalács” - cozonac împletit, aluzie la gaura în formă cilindrică a acestui preparat. Dar cum prea puțini semeni pot pronunța corect acest nume, poporul îi spune simplu ”colac secuiesc”.
Oferte interesante
Programul celei de-a doua ediții a festivalului va fi unul variat, cu oferte interesante cuprinzând nu doar prezentarea de numeroase ”sweet delights” tradiționale, ci și un original Concurs de preparat ”kürtőskalács”, plus o seamă de programe muzicale și activități recreative.
Acest…deliciu este la el acasă în județele Covasna, Harghita, Mureș, dar mai nou de când copiii și maturii i-au prins gustul se găsește şi in multe zone turistice din ţară. De pildă, dacă mergi cu mașina pe Drumul Național 11 nu te poți abţine să nu oprești la vreo poartă țărănească din Chichiş, Ozun, Sântionlunca, Moacşa, Cernat, Lunga, până sus, la Breţcu, iar mai apoi la Băile Tușnad, Lacul Roșu, Gheorghieni etc. pentru a cumpăra un…”tulnic” învelit in ţiplă. Firește, nu este vorba de vreun…instrument muzical arhaic de suflat, ci pur și simple de un produs de patiserie cu o formă tubulară, numai bun de a fi ingurgitat !
Avem de-a face practic cu un rulou din cocă dulce, glazurat, produs specific unei zone din perimetrul transilvănean. Reţeta de fabricație este adesea secretă, fiind veche de zeci și sute de ani, păstrându-se de cele mai multe ori cu sfinţenie și transmițându-se din generaţie în generaţie. Amintitul produs gastronomic a devenit celebru nu doar în țară, ci și peste hotare fiind popularizat de emigranții maghiari, dar și români.
În fiecare vară pe plajele de la Mamaia până la Mangalia se pot vedea și auzi comercianți ambulanți tuciurii care îi pocesc numele original. Noroc că majoritatea turiștilor români și străini pricep despre ce marfă este vorba, chit că uneori nu este preparată după tipic.
Reţete…”secrete”
Prima tentativă de a pătrunde in tainele preparării acestui produs de patiserie atât de special s-a soldat în cazul meu cu un... eşec acum câțiva ani. Am coborât din maşină la Poiana Sărată lângă o rulotă în faţă căreia se aflau expuşi numeroși ”kurtősi”. După ce am cumpărat doi, am intrat în vorbă cu tânăra vânzătoare, care a fost amabilă până am scos aparatul de fotografiat din borsetă să fac un instantaneu. Fata s-a speriat şi a zbughit-o in „coşmelie”, fără a-mi mai da vreo explicaţie! Credea, probabil, că sunt in control de pe la ...Garda Financiară ori Inspecţia Sanitară, astfel că tainele colacilor au rămas o vreme ferecate.
Mai mult succes am avut altă dată la Ozun, unde tanti Eva, o femeie la vreo 65 de ani, m-a lămurit intr-o română aproximativă, că ştie reţeta de la bunica ei, iar aceasta de la... străbunică. Veniturile familiei fiind mici, incearcă să le mai rotunjească vânzând pe o măsuță în fața casei, „la botul calului” cum se spune, pâine de casă cu cartofi, roșii, ceapă, mere, pere din producţia proprie, precum şi tradiţionalii ”kürtőskalács” arămii. Cea mai mare trecere din modesta ei ofertă o au acești ”cozonaci”, mai ales de Paști. Dar și vara când vin în vacanță în ţară românii plecaţi la muncă în Italia, Spania, Anglia, Germania ș.a.m.d. Aproape toţi opresc autoturismele pe la porțile sătenilor. Deşi portbagajul și bancheta din spate sunt burduşite cu cadouri pentru cei de acasă, mai se găsește un locușor pentru câteva pungi cu aceste adevărate delicatese de nerefuzat. La întoarcerea la muncă peste hotare stranierii noștri cumpără ”suveniruri comestibile” pentru patroni și colegii de acolo.
Mai multe date despre dulcele... subiect am aflat discutând cu o familie de întreprinzători privați din Târgu Secuiesc. De la d-na Marika am reţinut că aceşti colaci secuieşti reprezintă nişte produse de patiserie care prin formă, aromă şi mod de preparare sunt... unici. Aparatul tradiţional cu care se prepară constă din mai multe suluri din lemn cu diametrul de 10 cm şi lungimea de 40 cm, pe care se infăşoară fâşii de aluat groase cam cât degetul. Exteriorul se unge inainte de coacere cu o glazură din miere şi gălbenuş de ou, zahăr, nuci și migdale. Se trece apoi la faza coacerii pe cărbuni, sucindu-se periodic rolele. Pe vremuri, la ţară gospodarii de prin părțile locului procedau rudimentar: infăşurau fâşiile de aluat pe… ştiuleţi de porumb fără boabe şi le coceau apoi în cuptor în tăvi. Se inţelege, că nu aveau savoarea celor pregătiţi azi, dar bătrânii spun că erau buni și acei colaci rudimentari.
Simplu ca ”bună ziua”
Pentru a le oferi ceva concret gospodinelor pricepute şi dornice de experienţe noi, avem la îndemană o reţetă mai simplă de ”kürtőskalács”, care se poate pregăti eventual și acasă în Canada. Deci, pentru prepararea aluatului se iau 1 kg faină, 800 ml lapte, 30 grame de drojdie proaspătă, un ou, un galbenuş de ou, cinci linguri zahăr pudră, 100 grame de unt.
Pentru uns se folosesc 20-30 gr. unt, un ou, 100 gr. nuci şi 100 gr. zahăr pudră pentru presărat la final. Se frămantă toate ingredientele pană devine un aluat tare şi se lasă la crescut o oră. Nucile se mărunţesc cu cuţitul. Se intinde apoi aluatul, se taie fâşii cu grosimea de 0,5 cm şi se înfăşoară pe un sul mai gros din lemn (ei, aici e aici, trebuie găsită o soluție). Se ung bucățile cu oul bătut, se presară deasupra zahăr pudră, nuci şi se lasă pentru 15 minute in cuptorul preîncălzit. Ideal ar fi ca preparatele să fie servite calde.
Potențial solid
„Numai în judeţul nostru din Arcul Intracarpatic există 130 de persoane care deţin autorizaţie legală pentru prepararea acestor delicii, ceea ce înseamnă că există un potențial solid în materie, a precizat pentru presă Edler György, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna. Dorim să menţinem în continuare acest statut, deoarece colacul secuiesc a avut şi are un fundal economic solid. În cadrul evenimentului la care ne referim se va organiza o întâlnire cu patronii firmelor producătoare şi distribuitorii de diferite dulciuri, în vederea consolidării cooperării economice. Edler György a adăugat că anul acesta la festival va exista și o ”Alee a ciocolatei”, destinație de mare atracție pentru cei mici.
Profitând de oportunitatea oferită de interesanta manifestare, organizatorii încercă să atragă în regiune cât mai mulţi turişti din țară și străinătate. Una din modalitățile de succes în materie de turism de masă a reprezentat-o anul acesta oferirea de către Guvern pentru salariați a așa-numitelor ”vouchere de vacanţă”, care presupun o şedere de minimum o noapte într-un hotel, o pensiune, motel.
Fără teamă de…glicemie !
Iată, așadar, un prilej de a petrecere agreabil (chiar pentru scurt interval) a timpului liber, un gen ”city break” în locații din România, ocazie de a cunoaște obiceiuri populare din zone pitorești, a mânca bucate tradiționale, încurajând astfel turismul rural și ecologic.
…Așadar, poftă bună la ”delicii dulci”, fără teamă de creșterea…glicemiei !
|
Horia C Deliu 9/7/2018 |
Contact: |
|
|
