Respect pentru limbă română
Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română”, iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe şi zicători pline de învăţăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet naţional, Mihai Eminescu, al cărui grai a îmbrăcat haina celor mai înalte idei.
Cuvântul, fie rostit prin viu grai, fie aşternut în scrieri, este comoara fără preţ cu care ne-a învredicit Pronia Cerească.
„La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvântul prin care toate s-au făcut’.
Graiul este haina care îmbracă gândurile şi trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii şi în cutele adânci ale minţii omeneşti. Cuvântul limpezeşte zonele abisale ale conştiinţei umane, el e acela care crează relieful istoric al timpului unui neam înveşnicindu-l.
Cu ajutorul graiului poţi petrece o viaţă în toată deplinătatea ei, rezonezi cu clipa de iluminare a gândului şi cu elanul subtil, curat şi sfânt al inimii.
Graiul este sunetul pulsaţiilor inimii şi ale cutelor creierului uman.
Cu o vechime „în adâncuri înfundată”, astăzi, cu satisfacţie constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită şi scrisă, este tot mai răspândită în lume şi purtată cu dragoste de către emigranţi, răspândită prin viu grai, precum si printr-un mare număr de scrieri, la care şi-a dat „osteneala” şi internetul.
Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar şi prin internet, aşa cum este şi revista „Obsevatorul” si cenacul Nicapetre din Toronto, care se bucură de un binemeritat prestigiu.
Aceste publicaţii, din ţară şi din întreaga lume, au meritul deosebit de a fi adunat în acelaşi cadru scriitorii de pretutindeni şi au creat punţi literare între scriitorii din ţară şi cei ai diasporei româneşti.
Este emblematică semnătura scriitorilor din întreaga lume în revistele din ţară, precum şi a scriitorilor din ţară în revistele de limbă română apărute pe toate meridianele lumii.
Benefică este şi lansarea în ţară a cărţilor scrise peste graniţă şi prezenţa lor în târgurile de carte.
Prin asemenea porţi larg deschise ale artei cuvântului, literatura contemporană este tot mai cunoscută pe mapamond şi lasă să pătrundă în ţară noutăţi relevante, pun în lumină orizonturi noi, noi forme de expresie ieşite din vechile canoane şi se fortifică limba română. Astfel, vom putea cânta cât va exista poporul nostru, cu acelaşi dulce glas ca şi Alexei Mateevici, „Limba noastra-i o comoară” şi vom urma îndemnul scriitorului Gheorghe Sion: „Vorbiţi, scrieţi româneşte,/ Pentru Dumnezeu!”
Pickering ON
|
Elena Buica 8/30/2018 |
Contact: |
|
|
