"In siajul cuvintelor”, de Adriana Tomoni
Tomograful empatiei divine
După ce a plutit pe apele când calme, când furtunoase ale creatorului necuprinsului, cum inspirat definește într-o prefață afect-la- afect Cornel Nistea, poeta celui mai accentuat și constant pe variantele timbrului strict oratoriu, muzical îmbină în cea mai reușită carte a sa, cu text explicit, ondulația incantatorie, neo-divinatorie, dimensiunile unui dualism din care se zbate riscant starea de meditare a îndorurării, a suferinței feminist/materanliste, a Mamei pentru cei înnăscuți...Nimic mai firesc, și încă departe de țărmuri ( aceleași și ele imaginare)...,dilema Sinei vs Sinelului, a perechii EA-EL...Anima Anymus.,,,persistă și, deloc paradoxal, nalte Poesie....Una a siajului, trendului de la prora plutirii... Afectele când jubilează, când rezolvă stările conflictuale( bine-rău, dadaism- negativism, v. idem C. Nistea)...provocînd descărcări voltaice, în singurăciunea unei odăi virtuale...Abstractul și concretul sune scara de valuri.,,,a unei navigații care aparțin artei seducției , auzirea, ROSTIREA redefinind admirabil întreaga ei călătoriei între văzut și ( spre) nevăzut.. Adriana Tomoni scrie sub transa autoindusă, mai bine, mai egal- clepsidric, religiozitatea cu Arta ei poetică, poieionul paradgimei eladic- neolatin. Siajul nu este al dârelor de ski pe omături montane.,, ci al mirabilei Thalassa. Discursul acestui stadiu ne este cunoscut din antecedentele salutate. Necum trepidant primejdios, ci în ludicul variabil- comunicativ,,,cum ar spune Mihaela Miroiu... Desigur, un comentariu egal cu obiectivul său, nu va reda autorului liniștea...Liniște? Care liniște, mai ales a Femeii Mame față de cel născut de EA...a substitutului Tatăl, EL-ul mitologic? Arta poeziei de față este și meseria, chinuitoare, într-adevăr, a Rostirii...Aici, la antipodul unor mari poeți din Exil, ca Andrei Zanca Sofalvi, ( Heilbroon, Germania)dar și a unui unic sieși, Francisc Pal, nevăzătorul din Canada lui Alex Cetățeanu..., Poetessa noastră știe prin (con)viețuire, arta VIVENDI...fără de care majoritatea unori răzlețite...cuvântătoare cultivă buruiana otrăvitoare a ...respirației diavolului...Rostirile Ei sunt incantatorii, de leac prin Veac, anacoluturile s-au estompat, spontaneitatea redă semnul autenticității simțirii....Livrescul iese la suprafață plutind ca algele, ori metaforic zicînd, vârfuri de catarge la orizont.,,,aripi de rechini spintecînd semantica magna... În siajul cuvintelor este al Logosului și aparține de drept rostuirii efectelor combinatorii....Stilul este omul, omul tinde a dăinui întru vindecare, a Sinei și a Sinelui...fără ghilotina sinelui , v. Paulina Popa, ori a luminii răsturnate,..ca să mă rezum cu politețea necesară, la două imporante convive din arealul smiticii hunedorene, cvasi- transilvănene. Siajul este o carte de excelență, așteptînd referințe pe măsura valorii ei intriseci...Tomografia Adrianei Tomoni, ne este aparatul celor mai subtile afinități vitale primirii din dar- dar-facă-se, Amin!
|
Eugen Evu 8/20/2018 |
Contact: |
|
|