Colțul spiritual - Adormirea Maicii Domnului
Dintotdeauna, sfânta noastră Biserică, a avut un cult special pentru Sfânta Fecioară. Eminescu i-a închinat două poezii,: "Răsai asupra mea, lumină lină/ Ca-n visul meu ceresc d'odinioară,/ O, maică Sfântă, Pururea Fecioară/În noaptea gândurilor mele, vină". ("Răsai asupra mea") "Crăiasă alegându-te /Îngenunchiem, rugându-te/ Înalţă-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie/ Fii scut de întărire/ Şi zid de mântuire".(“Rugăciune”)
Noi suntem ataşaţi de Maica Domnului şi o simţim ca fiind mama noastră. Într-un imn religios îi cântăm: „O măicuţă sfântă, te rugăm fierbinte/ Să ne-asculţi de-a pururi marea rugăminte/Nu lăsa măicuţă să pierim pe cale,/ Căci noi suntem fiii lacrimilor Tale.
Părintele Cleopa, Dumnezeu să-l odihnească, avea mare evlavie la Maica Domnului. Aproape în fiecare predică îi intreba pe creştini: ''Aveţi voi icoana Maicii Domnului în casă? Dar candeluţă la icoana Maicii Domnului aveţi?'' Şi îi sfătuia: ''Să luaţi ocrotitoare şi ajutătoare pe Maica Domnului, Mama noastră din cer şi de pe pământ! Împărăteasa cerului şi a pământului!”
Se povesteşte că un om bogat și-a dus la maternitate într-una din zile, soția care trebuia să aducă pe lume un copil. Au ajuns la spital, iar aici omul a ținut neapărat să stea de vorbă cu medicul de serviciu, să viziteze saloanele și să i-a contact cu locul în care va veni pe lume primul lor copil. -Doctore, i-a spus omul, sunt mulțumit de ce am văzut în clinica dumneavoastră. Totuși, am o observațe și în același timp o rugăminte. Pe unul din pereții salonului în care soția mea va naște, este o icoană ce înfățilșează pe Maica Domnului. Aș vrea să-ți cer s-o îndepărtezi de acolo. N-aș vrea ca fiul meu când v-a veni pe lume, să vadă pentru prima dată o icoană. Doctorul n-a spus nimic. A convocat colegiul doctorilor din spital și s-au sfătuit îndelung. La sfârșit, fiind un spital particular, unde primează dictonul ”clientul nostru, stăpânul nostru”, au hotărât cu multă strângere de inimă să îndepărteze icoana. Toate au decurs cum au vrut ei. Nașterea a avut lo, iar soțul a venit dimineața la spital unde a fost întâmpinat de doctor care i-a spus: - Domnule, soția dumneavoastră a suportat bine nașterea. Iar fiul a venit ușor pe lume. Atât doar, cum de fapt ați și dorit, nu v-a putea să vadă niciodată icoana ”Maicii Domnului”, pentru că s-a născut orb”.
Astăzi, 15 august, suntem la întâlnire cu Maica Domnului. Poate nu suntem aşa cum Dumnezeu ar vrea să fim, dar dacă avem bunăvoinţă, ne vom strădui a urma exemplul Sfintei Fecioare. Suntem în grădina Maicii Domnului şi respirăm parfumul sfinţeniei. Acest parfum trebuie să-l răspândim şi noi în lume, în familiile noastre, în relaţiile dintre soţ si soţie, dintre părinţi şi fii, între rude şi prieteni, oriunde suntem, trebuie să demonstrăm prin cuvânt şi faptă, că suntem adevăraţi creştini. Numele pe care îl purtăm nu numai că ne onorează, dar este şi mărturia vieţii noastre sfinte, un nume care ne defineşte, ne reprezintă, şi ne face să ne simţim mai puternici.
Astăzi Maica Domnului are braţele deschise şi vrea să împartă fiecăruia dintre noi harurile de care avem nevoie. Pentru a lăuda după cuviinţă pe Maica Fiului lui Dumnezeu să avem inimă fără răutate, ca pruncii, şi viaţă curată şi neîntinată de păcate trupeşti. Amin!
|
Părintele Gheorghe Nicolae Șincan 8/15/2018 |
Contact: |
|
|