Un an sub semnul lui Eminescu în cadrul Centrului Cultural Spiritual Varatic de la Mănăstirea Varatic
În cadrul Centrului Cultural Spiritual Varatic, construit în această grădină a Maicii Domnului, cunoscută ca fiind una din cele mai importante comunității monahale feminine a Ortodoxiei românești, sâmbătă 28 iulie 2018, a avut loc o importantă manifestare cultuală: Un an sub semnul lui Eminescu în cadrul Centrului Cultural Spiritual Varatic de la Mănăstirea Varatic. Întâlnirea a avut loc în prezența a distinși oaspeți, invitați de notorietate, iubitori ai Luceafărului poeziei românești, cât și o parte a soborului de maici, slujitoare și ostenitoare ale Mănăstirii
Cu voia și ajutorul lui Dumnezeu și cu Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Teofan, s-a aniversat, astăzi 28 iulie 2018 un an de la inaugurarea acestui Centru Cultural.
Parcă îl văd și în acest moment pe dl. Dianu cum radia de bucurie văzându-și visul împlinit, dar totodată prilej de bucurie și pentru comunitatea noastră, îmbogățindu-se patrimoniul cu acest Centru Cultural, care este mult apreciat de toți cei care-i trec pragul.
Ceea ce s-a realizat aici este o lucrare sinergică între noi, cinul monahal și cel laic. Cinul laicilor s-a constituit din doua mâini dibace care au lucrat cu timp și fără timp sub coordonarea noastră și sub ochiul providențial al lui Dumnezeu, şi au realizat acest edificiu care vine să se adauge și să întregească arhitectura satului monahal de la Varatic.
Aceste mâini au fost ale distinsului domn Dianu Sfrijan, român stabilit de mulți ani în Anglia și ale doamnei Emilia Țuțuianu.
Ctitorul la scurt timp după inaugurarea Centrului a plecat la Domnul… Nădăjduim că în acest moment ne privește din cer și se bucură împreună cu noi…
Mănăstirea Varatic are o vechime de peste 230 de ani, este făcută de la început cu specificul de a fi o aşezare monahală pentru călugăriţe.
Maicile ctitore Olimpiada şi Nazaria ajutate şi îndrumate la organizarea acestei mănăstiri de marele Stareţ Sf. Cuv. Paisie Velicicovski de la Mănăstirea Neamţ, dându-le de ajutor pe Sf. Cuvios Iosif pustnicul, care sihăstrea în această poiană numită „Varatic”, devenind fondatorul şi duhovnicul acestei aşezări monahale, inspirând trăsătura duhovnicească cu profundă trăire spirituală.
Mănăstirea Varatic este actualmente un veritabil sat mănăstiresc, cele 400 de călugăriţe trăitoare aici fiind grupate în jurul celor trei biserici: Biserica principală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (1808-1812), aflată în incinta mănăstirii şi încă doua bisericii cu hramurile „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (1844) și „Schimbarea la Faţă” (1847).
Viaţa spirituală a mănăstirii constă în respectarea liber consimţită şi cu conştiinciozitate a regulamentului monahal. Slujbele religioase se oficiază după tipicul aşezat de SF. Părinţi. Pe lângă serviciul divin în comun, fiecare călugăriţă îşi impune și un stil propriu de exerciţiu spiritual care constă în rugăciuni şi meditaţii de chilie, împletind munca cu rugăciunea.
De-a lungul istoriei sale mănăstirea a fost cârmuită de o serie de stareţe de seamă, începând cu distinsele figuri de „maici duhovniceşti” şi nevoitoare alese, ale schimonahiilor Olimpiada şi Nazaria, ucenice ale Sf. Paisie de la Neamţ. Continuând apoi cu lunga şi rodnica stăreţie a Eufrosinei Lazu , ucenica maicii Olimpiada, cu neobositele truditoare Zenaida Racliş, Irina Lecca şi Pelaghia Amilcar, adevărate mentore ale operelor filantropice ale mănăstirii în prima jumătate a secolului al XX şi încheind în zilele noastre cu vrednica de pomenire stavrofora Nazaria Niţă.
Dintre monahiile mănăstirii se disting numeroase figuri luminoase cum ar fi: monahia Safta Brâncoveanu o descendentă a familiei Brâncoveanu, monahia Evghenia Ştefănescu, sora renumitului episcop Melchisedec al Romanului și Bacăului, monahia Elisabeta Conta, sora reputatului Vasile Conta, am putea spune că existenţa unor distinse preocupări cărturăreşti şi filocalice este probată de numeroasele manuscrise din biblioteca mănăstirii, copiate şi împodobite de monahiile de la Varatic.
Alături de activităţile de ordin administrativ, la mănăstirea Varatic s-au manifestat de timpuriu şi preocupări educative şi culturale, astfel, în cadrul mănăstirii au funcţionat o serie de şcoli de pregătire generală; , broderie, covoare, tricotaje, ţesătorie, croitorie bisericească și nu în ultimul rând, şcoala de muzică bisericească bizantină.
Dacă, multe mănăstiri care sunt ctitorii voievodale au avut și scopuri strategice, pe lângă cele de rugăciune și meditație (fiind folosite și ca fortărețe de apărare), această mănăstire este expresia vieții de libertate și creație. Așa se face că, la întemeierea acestei mănăstiri nu s-a ținut cont de niște reguli anterioare de a rămâne închisă între zidurile unei cetăți și parcă sfidând zidurile cu greu de suportat s-a extins mult și repede în afară de incintă, formând acest sat mănăstiresc.
Astfel Mănăstirea Varatic a fost și este o oază de pace și liniște de întărire sufletească a multor pelerini și oameni de cultură, care prin filoxenia maicilor, ospitalitatea, generozitatea față de cei ce poposeau în această mănăstire, s-a dovedit în toate timpurile a fi paradigmatică.
Este ușor de înțeles de ce, de-a lungul vremii, numeroase personalități ale culturii românești au poposit la Mănăstirea Varatic, amintind pe Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Calistrat Hogaș, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu, Augustin Z.N. Pop, Bartolomeu Anania precum și distinsa doamnă academician Zoe Dumitrescu Bușulenga, devenind călugăriță (Maica Benedicta). Marea majoritate a acestor personalități, au pus în valoare nu numai peisajul pitoresc și mireasma mereu primăvăratică a florilor și copacilor acestei regiuni, ci și patrimoniu cultural-duhovnicesc al acestei cunoscute mănăstiri, patrimoniu ce structurează identitatea neamului nostru românesc și geniul creativ al unui popor care a fost răstignit de mai multe ori în istoria sa, dar tot de atâtea ori a înviat pentru că este un neam de creștini, de voievozi iubitor de Dumnezeu.
Slujbele minunate, pitorescul și poezia locurilor eminesciene a pădurii de argint, au constituit mereu puncte de atracție pentru iubitorii de frumos, liniște și rugăciune. Sunt intrați de acum în legendă celebri mesteceni care, indică fiecărui pelerin, direcția către Mănăstirea Varatic, arborii pe care merele poet i-a descris cu atâta lirism….
,,De treci codri de aramă, de departe vezi albind,
Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint…”
|
Maica stavorofora Iosefina Giosanu 8/2/2018 |
Contact: |
|
|
