Colţul spiritual - Până unde poate merge prostia umană
Rândurile de mai jos sunt imaginare. Deşi, aşa cum viaţa ne învaţă mereu, realitatea poate fi cea mai teribilă probă de imaginaţie.
Un magician, călătorea dintr-un loc într-altul, să-şi demonstreze măiestria, prin tot felul de scamatorii misterioase şi iscusite. Ajuns într-un sat de oameni naivi şi creduli, acesta le spune că poate face minuni deosebite.
-Care?, au întrebat ei.
-Pot să vă înviez toţi morţii din cimitir. Creştinii au spus într-un glas:
-Asta n-o mai credem; aşa ceva nu e posibil!
-Nu credeţi? Hai să facem o înţelegere: eu vă asigur că peste o săptămână vă voi învia toţi morţii; până atunci poliţia poate să mă aresteze şi să mă ţină închis. Dacă peste şapte zile nu voi învia toţi morţii din cimitir, atunci să-mi luaţi toată averea şi chiar viaţa.
-Bine, au zis ei.
-Dar cu o condiţie, a zis magicianul, pe toată perioada detenţiei mele, oricine ar vrea să-mi vorbească, să fie lăsat să intre în celulă.
-Ne prindem, au exclamat împreună cu ei şi autorităţile locale, adică primarul, secretarul, preotul şi poliţistul. Şi l-au închis. În primele trei zile n-a venit nimeni să vorbească cu el; dar văzând ei că omul aşteaptă liniştit ziua a şaptea, unii au început să ceară audienţă la magician. Mai întâi a venit un om înstărit şi i-a cerut audienţă. Primit, i-a zis scamatorului:
-Omule, chiar vei învia toţi morţii?
-Cum mă vezi şi cum te văd, răspunse acesta.
-Şi nu poţi face o excepţie?
-Dacă am promis că îi voi învia pe toţi, cum aş putea să mă dezic? Îmi pierd prestigiul.
-Hai, totuşi, să cădem la o învoială, eu am acolo pe un om de la care am averea, luată printr-un proces nedrept şi pe care l-am ucis, fără să ştie cineva. Îţi dai seama ce-ar fi dacă el ar învia?
-Da, cazul este grav şi cred că ar trebui să risc, dar te costă mult.
-Dau oricât, numai să nu-l învii. S-au înţeles asupra preţului şi magicianul i-a promis că pe acesta nu-l va învia.
N-a trecut mult şi a venit un altul. Primit în audienţă, a spus:
-Chiar vei învia toţi morţii?
-Crezi că degeaba stau aici nerăbdător? Mai sunt doar trei zile şi vei vedea minunea.
-Şi nu se poate face o excepţie?
-Pentru ce excepţie? Am spus clar: toţi !
-Dar eu am un caz mai grav şi n-aş vrea să se afle: am uneltit moartea unui om, ca să mă căsătoresc cu soţia lui... Înţelegi?
-Da, înţeleg, ar fi grav. Aş putea face o excepţie, dar te costă. Au ajuns la înţelegere şi omul a plecat mulţumit că pe respectivul om nu-l va învia. Vine altul şi cere o excepţie, zicând că el este căsătorit a treia oară şi soţiile dinainte i-au făcut viaţa un iad, ce se va face acum cu trei, că nici cea prezentă nu-i mai bună...
-Am înţeles. Este o situaţie care trebuie rezolvată între noi, dar fără să afle alţii; însă te costă. Şi scamatorul şi-a primit plata. Şi aşa, unul după altul s-au perindat aproape toţi locuitorii din sat, fiecare cerându-i o excepţie, găsind fel de fel de motivaţii...
A venit şi ziua a şasea. Primarul, preotul şi poliţistul îl supravegheau din scurt, nu cumva să evadeze, dar omul nostru continua să stea liniştit, mulţumit şi nu dădea nici un semn că ar voi să fugă pe ascuns. Atunci au venit toţi trei, noaptea, pe ascuns, şi i-au zis:
-Omule, chiar vei învia toţi morţii din cimitir?
-Ce vă face să credeţi că nu-i voi învia? Credeţi că m-am lăsat în mâinile voastre, numai aşa, ca să-mi risc averea şi viaţa? Să fim serioşi!
-Uite ce este: eu sunt primar şi comuna se confruntă cu multe lipsuri... Ce mă fac dacă populaţia comunei se dublează? Cu ce-i voi hrăni? Cum să le dau de lucru? Câte conflicte se vor ivi? Îţi dai seama?
-Iar eu, spuse poliţistul, am o mie şi una de motive ca să nu învieze morţii, fiindcă printre ei sunt mulţi derbedei şi borfaşi. Pe unul l-am lovit într-o zi cu pulanul peste cap şi a murit. Îţi dai seama ce se va întâmpla dacă v-a învia din morţi ? Ce mă fac cu el şi cu neamurile lui. A cerut şi preotul ceva, dar nu vă spun astăzi ce... ! Vă voi spune cu altă ocazie …
-Vă înţeleg necazul. Aveţi cu toţii motive serioase ca morţii să nu învieze, dar nu vă daţi seamă că mâine dimineaţă, când toţi locuitorii se vor aduna ca să vadă minunea învierii morţilor, iar eu voi ridica din umeri, nu vă gândiţi că voi fi linşat? Pentru ce să-mi risc viaţa? Cum să ies din această situaţie? Spuneţi dumneavoastră!
-Bine. Noi avem o soluţie. Îndată după miezul nopţii, îţi punem la dispoziţie o maşină rapidă şi, sub protecţia poliţiei, te duci în legea ta...
-Dacă aşa credeţi că o cere binele comun, sunt de acord cu planul dumneavoastră. Zâmbind pe sub mustaţă şi plin de mulţumire, scamatorul şi-a pus tot ceea ce avea şi mai ales ceea ce primise, în câteva valize puse la dispoziţie de primar şi dus a fost... În ziua următoare, deşi toţi se arătau supăraţi de dispariţia scamatorului, toţi erau mulţumiţi că n-a avut loc învierea morţilor”.
”și auzind despre învierea morţilor, unii l-au luat în râs, iar alţii i-au zis: Te vom asculta despre aceasta şi altă dată” (F.A. 17, 32).
|
Părintele Gheorghe Şincan 8/1/2018 |
Contact: |
|
|
