Culelele de pe Valea Motrului - Cula din Glogova
Continuam pentru cititorii Observatorului, călătoria noastră virtuală pe Valea Motrului - Cula din Glogova
Clădirea este situată într-un frumos parc, în apropierea bisericii Sfântul Nicolae, în centrul comunei Glogova din judeţul Gorj, pe drumul ce leagă oraşul Motru de Baia de Aramă.
În trecut, localitatea a jucat un rol politic foarte important, fiind una din reşedinţele boierilor Glogoveni.
De zona respectivă se leagă şi numele lui Tudor Vladimirescu, obişnuit al casei, care înainte de evenimentele din anul 1821, era administrator al moşiilor posedate de familia Glogoveanu în zona Obârşia şi Cloşani din nordul Mehedinţiului (actualmente, judeţul Gorj).
Istoria acestei clădiri fortificate începe în secolul XVII când Lupu Glogoveanu construieşte o casă cu beci şi biserica Sfântul Nicolae. Fiul său, Ioniţă Glogoveanu, mare dregător, îndeplinind şi funcţia de caimacam al Craiovei, a finalizat biserica începută de tatăl său şi după anul 1764, a construit actuala locuinţă, păstrând doar zidurile de la beci şi parter.
Mai târziu, culei i s-a adăugat un pridvor şi un adaos spre şosea.
Cula Glogovenilor este un caz fericit, deoarece, în ultimii ani ai secolului XIX, proprietarul de atunci, Gheorghe Vernescu, iniţiază o restaurare a clădirii, executată în condiţii destul de bune.
Ultimul proprietar a fost Emil Glogoveanu, iar la începutul anului 1951, în baza Decretului nr. 111, casa a trecut în patrimoniul Sfatului Popular local, fiind folosită ca sediu al Gospodăriei Agricole Colective şi pentru câteva clase ale şcolii generale din Glogova.
Prin proiectul privind consolidarea, întreţinerea şi restaurarea Casei Glogovenilor iniţiat în anul 1964, arhitectul Iancu Atanasescu propunea reparaţii la parament, acoperiş,învelitoarea de şindrilă, pardoseli şi trotuarul din parc.
După finalizarea lucrărilor, la sfărşitul anilor 60, clădirea a adăpostit muzeul local, iar după anul 1989, devine casă de oaspeţi a societăţii de exploatare minieră din zonă.
Cula este compusă din parter şi etaj. Parterul este compus în mare parte dintr-un beci masiv, cu ziduri de 1,40-1,45 metri grosime, cu două încăperi boltite cu bolţi cilindrice şi cu arcuri dublouri groase, unele sprijinindu-se pe pereţi şi altele şi pe doi pilaştri centrali de secţiune pătrată.
Etajul este format dintr-un pridvor cu coloane de lemn unic la construcţiile de acest gen din zonă, accesul de la parter facându-se printr-o scară interioară aflată sub cerdac.
Din pridvor se intră într-o sală centrală şi de aici, în cele cinci camere.
Decoraţia exterioară cuprinde pe faţadele etajului panouri dreptunghiulare mari, iar pe cele trei laturi ale parapetului, mici panouri pătrate.
Cula prezintă numeroase metereze, dând apărătorilor din trecut ai casei posibilitatea de a trage în orice direcţie, în cazul unui atac. Meterezele sunt întâlnite şi la cerdac, în parapetul de zid.
Cula din Glogova rămâne un important simbol al istoriei noastre, meritând poate mai multă atenție din partea autorităților locale.
Repetăm invitatia de a vizita aceste cule cand ajungeti in tară !
|
Alin Saidac 6/19/2018 |
Contact: |
|
|
