,,Capsa " -O legendă neterminată
Am dat īntr-o parte ușa de cristal și-n fața mea au apărut nenumărate personaje ,ca īntr-un film istoric,fiecare līngă măsuța comandată și așezat comod pe scaunul tapisat. Nici unul dintre comeseni nu apuca să aștepte ,căci tīnăra chelneriță (ospătar īn noua formulă a anilor societății comuniste) se afla līngă mescioară,pregătiă de a lua comanda. De altfel, cunoscīndu-le preferințele ,figura tinerei blonde,cu șorț alb imaculat peste rochia neagră,a cărei poale scurte permiteau privirilor ieșite din orbite-să admire pulpițele albe,atrăgătoare. Zīna care poate de abea īmplinise optsprezece primăveri,părea veselă și notīnd comanda se īndrepta īmbujorată, timidă spre ,,Șeful,,care se afla īn spatele galantarului plin doldora de prăjituri,pricomigdale,jofre,de-ți lăsau gura apă. .
Capșa pe care am revăzut-o după ani de zile pare īntinerită, dar păstrīnd bunele maniere burgheze-care nici īn perioada,,Proletariatului,,nu s-a putut desprinde de acestea. O melodie cīntată de Mia Braia,,Nu-mi pare rău să īmbătrīnesc,,a trecut prin creierul meu ca un fulger.Ba chiar l-am revăzut pe poetul-humoristul-textierul Nicu Kanner.Privirea ,după vīrstă,prelungită spre poponețele tinerelor din jur.Ținea īntre buzele late,unsuroase un trabuc din care scrumul cădea peste cămașa a cărei culori erau īmbătrīnite de vreme. Cīte texte a cīntecelor de mare succes compuse 9de N.Kanner) ..la măsuța de la Capșa! ,,Aș vrea să fiu umbra ta,,cīntată de Sonia Cluceru,Unde aș vrea să mor,, a căror accente nostalgice numai Gică Petrescu le putea reda, sau ,,Mi-am pus busuioc īn păr ,Măi ! cīntat de neīntrecuta și unica Maria Tănase!
Nu-mi pare rău că-n bătrīnesc ,de vreme ce după ani și ani am putut străbate lungile bulevarde ale Bucureștilor,admirīnd parcurile,grădinițele īnflorate și ascultīnd cu aceiași atenție cīntecele,,Flașnetarului,,care mi-a zīmbit provocativ,parcă invitīndu-mă să iau loc pe banca de la intrare īn Cișmigiu.El tot īnvīrtea manivela cu o mīnă ,iar īn cealată ținea cutia cu monede.
Am pornit-o la pas īndreptīndu-mă spre ,,CERCUL MILITAR,,.Aglomerația de pe bulevard mă īntoarse ,,cu ani īn urmă,,cīnd īmpreună cu colegii de promoție opream īn fața unuia din cinematografe citind īn cor,,Afișul,,.De data aceasta totul se petrecea īn memoria mea muzicală,căci porțile erau īnchise ,cinematografele dispăruseră de pe bulevard și doar cīntecul ,,De ți-ar spune Poarta mea,,revenea cu aceeași prospețime și seninătate.
Lăsasem īn urmă strada ,,Redacțiilor de ziar,, care a fost prima mea cunoștiință bucureșteană. După o stagiune de ,,corespondent la ziar,,īn care am bătut Moldova de la un capăt la celălalt,scriind despre ,,proletari,,,,īntreceri īn mucă,,,,cărbunari,sau petroliștii de la Moinești,am fost recrutat la Redacția centrală din București. Dimineața eram la cursurile facultății,apoi la redacție și seara la un spectacol. Cronicele īmi apăreau deobicei īn pagina de sfīrșit de săptămīnă.
După ce am urcat pe īndelete ,iată-mă īn fața clădirii impunătoare cu acele scări late,care duc spre sala restaurantului ,,Cercul Militar,,.
Am privit īn jurul meu pe cīnd o,,florăreasă,,īmi oferea un buchețel cu floricele gălbuie,albe.
-Ia Domnu!
Numai că,,Domnu,,privea īn zare și pașii mi se īndreptau spre ,,Teatrul Național,,unde timp de ani am vizionat īmpreună cu colegii de la clasa de actorie numeroase spectacole,admirīndu-l pe Finteșteanu, aplaudāndu-l pe Birlic,entuziasmīndu-mă ascultīnd vocea unică,cu acel ,,r,,unic a lui Beligan...
Treceam pe līngă CAPITALA PALAVRELOR (comentariilor,bīrfelor) acel local istoric,,CAPȘA,,care la vremea studenției nu era de,,nasul și punga studențească,,.Ne aruncam privirea căutīnd uneori pe cīte o vedetă de care auzisem că după fiecare spectacol,īși petrecea noaptea la,,CAPȘA,,.
...Era de ziua onomastică a unuia dintre colegi de la clasa de regie,cīnd am gustat pentru prima și īntīiaș oară,un,,delicates,,de la Capșa.Colegului cu pricina,īi făcuse ,,surpriza,,o artistă -asistentă la catedra de regie și īndrăgostită pīnă peste urechi de Virgil.
Căutam de astă dată ceea ce ,pe vremuri scria unul din maeștrii textelor muzicale,,Īn vitrinele la Capșa,,.
Sunt expuse prăjituri
Lei și urși de șocolată
Și tot felul de figuri...
Și-a intrat domnul Costică
Un geambaș cu capul lat
Bună zise dīnsul-
Vreau un cal de șocolat.
Capșa precum am văzut-o eu prin anii 56-8 nu mai era nici atunci ca īn versurile scrise de maeștii Ion Pribeagu sau Nicu Kanner.
Venisem din provincie ,unde eram angajat la un teatru nou īnființat,și īndeplineam funcția de ,,secretar literar,,.Răspundeam de repertoriul stagiunii,așa că citeam pīnă la miez de noapte piese de teatru ,,actuale,,pe care dramaturgii ,ziariștii, oameni de condei,mi le trimiteau spre lectură. ...Scriau ,cică din viața proletariatului, a țăranului,colectivistului..vrute și nevrute.Ei scriau,eu lecturam și Partidul...aproba!?
Așa s-a īntīmplat cīnd īntr-o ședință s-a propus să se pună īn scenă ,,O revistă satirică,, Două nume de scriitori satirici īmi erau cunoscute: Ion Pribeagu și Nicu Kanner.
Kanner m-a invitat la CAPȘA.,,Dar să fii punctual! Eu i-au cafeaua la ora 11 FIX.,,Zis și făcut:de la Gara de Nord am luat tramvaiul pīnă la stația,,Cercul Militar,,La ora respectivă,eu care pīnă atunci nu īndrăznisem să trec pragul de la Capșa,ședeam vis-a- vis de maestrul Nicu.El comandase cafelele și două Jofre.Fetița care luase comanda īmi făcuse cu ochiul,īn timp ce Conu Nicu īi pipăise fundul tineresc. Nicu comandase,subsemnatul a plătit!.De al o sorbitură la alta scria īn timp ce eu īi furnizam informații despre orașul din care venisem,,Galați,, populația pe care nu de mult am cunoscut-o și ....
Fixasem chiar o nouă īntīlnire. De data aceasta la orele prīnzului de la localul,,ATENEU,, dar pīnă la vremea noii īntīlniri,l-am avut drept oaspete la noi la Galați...,,Vizită de cunoaștere directă cu orașul,populația și vinurile din cramele regiunii!
Premiera spectacolului de revistă a avut avut loc la sfīrșitul stagiunii.Textul a fost a unor tineri talentați localnici.Cīntecele de succes au fost a lui Nicu Kanner,interpretate de tinerele din Ansamblul revistei. Niku Kanner trăia ,era prezent prin minunatele versuri pe care le compunea,,la mica măscioară de la CAPȘA,,
S.A.
|
