După reîntâlnirea promoţiei CE73, la 45 de ani
Acum vreo patrușcinci de cruguri*,
Lansaţi în curse planetare,
Căci pe flotila noastră siguri,
Nu ne temeam de vânt pe mare.
Dar valul ‘nalt, apa profundă,
Corăbiei rupând catargul,
De-i spartă cala, o scufundă
Ṣi vieţii îi răpește pârgul.
Sirena iarăși sună tare,
Din portul de plecare cheamă,
Să revenim la numărare
De starea navei să dăm seamă.
O mână de corabii, doară,
Ṣi cu izbânzi, dar și eșecuri,
La club, pe ploaie-n fapt de seară,
Aruncă ancore în docuri.
Unele suple, încă, trag la mal…
Ṣi-au mărit, altele, tonajul,
Corăbii cu rang de amiral,
Ce-nving și ruliul și tangajul.
Ṣi după faza de rigoare,
Cu –mbrăţișări și cu regrete,
Să dăm din mâini și din picioare,
Ne-am pus cu sârg, băieţi și fete.
În dans cu zvâc, dar abordabil,
Pe muzica din tinereţe,
Am făcut faţă onorabil;
Doar pe alocuri feţe-feţe.
La ritmuri ce te scot din fire,
N-om mai fi noi ca altădată;
La viitoarea întâlnire
Sperăm s-o facem și mai lată.
În dans să n-avem derapaje,
La Diplomatic Club să fie
Un cabinet pentru masaje
Ṣi chiar de kinoterapie!
* crug – ciclu solar
|
