Premiul Griffin Trust pentru întreaga carieră va fi acordat scriitoarei Ana Blandiana la 7 iunie in Toronto
La 6 iunie, în cadrul 2018 Griffin Poetry Prize, Ana Blandiana, scriitoare, eseistă și personalitate marcantă a angajamentului civic din România va primi premiul Griffin Trust pentru întreaga carieră: Valoarea premiului este de 15.000$.
The 2018 Lifetime Recognition Award. Evenimentul va avea loc la Toronto, mai multe informații – inclusiv referitoare la participarea în eveniment – sunt disponibile accesând adresa Griffin Poetry Prize:
http://www.griffinpoetryprize.com/awards-and-poets/lifetime-recognition-award/2018-ana-blandiana/.
June 6 @ 7:30 pm - 9:30 pm
Koerner Hall, Telus Centre for Performance and Learning, part of The Royal Conservatory of Music
273 Bloor St. West Toronto, Ontario Canada
Tickets are available at https://www.rcmusic.com/events-and-performances/griffin-poetry-prize-readings, or by calling (416) 408-0208.
Website:
https://www.rcmusic.com/events-and-performances/griffin-poetry-prize-readings
Alți poeții care au primit acest premiu în trecut sunt Robin Blaser (SUA), Ko Un (Coreea de Sud), Derek Walcott (Santa Lucia), Frank Bidart (SUA)
„Ana Blandiana, născută în 1942 la Timișoara, este unul dintre cei mai apreciați poeți români contemporani.
A publicat paisprezece cărți de poezie, două povestiri scurte, șapte cărți de eseuri și un roman.
Opera sa a fost tradusă în douăzeci și șase de limbi”, se arată pe site-ul web al Griffin Poetry Prize.
Membru corespondent al Academiei Române, scriitoarea Ana Blandiana a fost distinsă cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care recunoașterea conferită de primirea celei mai înalte distincții din Franța - ”Legiunea de onoare” și premiul ”Romanian Women of Courage Award” oferit de SUA.
Invitam cititoiii nostri să participe la acest eveniment deosebit din Toronto care onorează poezia si literatura românească.
Noa biografică :
Otilia Coman s-a născut la Timişoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiş. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca "duşman al poporului". Ca fiică a unui deţinut politic, a trebuit să aştepte patru ani până când autorităţile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.[2][3]
Pentru a ocoli şicanele regimului, Otilia Coman şi-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenţia politică.
După absolvirea facultăţii, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.
Premii literare
Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 1982; Premiul Internaţional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Naţional de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internaţional "Vilenica", 2002;
În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertăţii”, pentru volumul Patria mea A4, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediţiei a 4-a din cadrul concursului cu acelaşi nume, organizat la Gdansk, în Polonia.[4]
Interdicţii de publicare
Înainte de Revoluţia din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989),[2] iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis şi cărţile i-au fost scoase şi din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un şantier de construcţii, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceauşescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) şi au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr special.
• În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Roman al cărei preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stéphane Mallarmé" şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Referinţe critice
Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată ca şi opera.
Criticul Marian Popa subliniază că «situaţia dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conştiinţa trupului păcătos şi precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăţi reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens».
O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morţii; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de linişte şi de plenitudine a pasiunii degajate de forţa devastatoare a simţurilor; iubirea îşi regăseşte în acest spaţiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchişi / Părem întinşi alături / Doi tineri morţi egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ţi s-au afundat în ţărână / Şi nu se mai văd. («Adorm, adormi»).
Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbeşte implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspiraţia spre puritate, condiţie etică, dar şi în sublimarea vieţii în artă, condiţie estetică. Altfel spus, nemurirea se obţine prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanţiere, o mutaţie ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine şi rău, dintre înnorat şi senin, dintre lumină şi noapte, exterior şi interior, paradis şi infern. Moartea e văzută ca un rit nupţial...» (PIL, 502 sq.).
Nicolae Manolescu reţine[5] mai ales: „proza de ficţiune, foarte personală, conţine pagini antologice”.
Opera
De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universităţi, academii, organizaţii culturale — mai multe călătorii de documentare şi studiu în diverse ţări europene şi a participat la congrese şi festivaluri de poezie. În afara volumelor menţionate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste şi antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare şi articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca şi nenumărate conferinţe, lecturi publice, interviuri, intervenţii la colocvii, simpozioane şi mese rotunde în principalele ţări europene.
Cărţi de poezie
• Persoana întâia plural, 1964
• Călcâiul vulnerabil, 1966;
• A treia taină, 1969;
• 50 de poeme, 1970;
• Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
• Poeme, 1974;
• Somnul din somn, 1977;
• Întâmplări din grădina mea, 1980;
• Ochiul de greier, 1981;
• Ora de nisip, 1984;
• Stea de pradă, 1986;
• Alte întâmplări din grădina mea, 1987;
• Întâmplări de pe strada mea, 1988;
• Poezii, 1988;
• Arhitectura valurilor, 1990;
• 100 de poeme, 1991;
• În dimineaţa de după moarte, 1996;
• La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
• Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
• Balanţa cu un singur talger, 1998;
• Soarele de apoi, 2000;
• Refluxul sensurilor, 2004;
• Poeme (1964-2004), 2005;
• Întoarcerea lui Arpagic, 2008;
• Patria mea A4, 2010;
• Pleoape de apă, 2010;
Cărţi de eseuri
• Calitatea de martor, 1970, 2003
• Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975
• Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978
• Coridoare de oglinzi, 1983
• Autoportret cu palimpsest, 1985
• Oraşe de silabe, 1987
• Geniul de a fi, 1998
• Ghicitul în mulţimi, 2000
• Cine sunt eu?, 2001
• A fi sau a privi, 2005
• O silabisire a lumii, 2006
• Spaima de literatură, 2006
• Fals tratat de manipulare, 2013
• Istoria ca viitor, 2017
Cărţi de proză
• Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;
• Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;
Ambele volume au apărut sub titlul Oraşul topit şi alte povestiri fantastice in 2004;
• Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;
• Imitaţie de coşmar, 1995 - nuvele.
• Povestiri fantastice, 2016
Varia
• Poezie şi politica: convorbiri cu... Miron Radu Paraschivescu, Ion Vinea, Petre Pandrea, Geo Dumitrescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ilie Costantin, Ana Blandiana, Virgil Teodorescu, Nichita Stănescu, Paul Anghel - Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, 1972
• Banchetul de litere: dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ion Ianoşi, Gabriela Melinescu, Irina Petraş, Dumitru Radu Popa, Alex Ştefănescu, Ion Vianu - Aura Christi; Bucureşti, Ideea Europeană, 2006
• Timpul scrie pe trupul meu versuri , 2008 - selecţie de versuri (audiobook).
Cărţi traduse şi antologii
• Homokora - Kriterion Konyvkiado, Bucureşti, 1971 (maghiară);
• Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză);
• Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
• San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
• Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
• L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană);
• Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă);
• The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză);
• Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estonă);
• Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letonă);
• En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză);
• Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană);
• Étoile de proie[6], (Stea de pradă), traducere de Hélčne Lenz, 1991 (franceză);
• Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză);
• L'église fantôme[7], traducere de Micaela Slǎvescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză);
• Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeză);
• Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă);
• Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză);
• Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germană, franceză, română);
• Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Göttingen, 1993 (germană);
• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rum
|
Observator 5/28/2018 |
Contact: |
|
|
