10 mai, istoricul zilei
- 1848 -
Se constituie Comitetul revoluționar din Vlahia, care adoptă un program al revoluției īn 22 de articole
La 10 mai 1848, stil vechi (22 mai 1848, stil nou) se constituie Comitetul revoluționar din Vlahia, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Boliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Cīmpineanu. Se adoptă un program al revoluției īn 22 de articole, urmărind satisfacerea revendicărilor fundamentale imediate ale burgheziei pentru cucerirea puterii politice, prevederea cea mai īnaintată fiind cuprinsă īn articolul 13 (emanciparea și īmproprietărirea clăcașilor prin despăgubire) și se stabilește ziua de 9 / 21 iunie, pentru declașarea revoluției din Valahia.
- 1858 -
Īncepe Conferința reprezentanților celor șapte puteri de la Paris, privind organizarea Principatelor Romāne
La 10 mai 1858, stil vechi (22 mai 1858, stil nou) īncepe Conferința reprezentanților celor șapte puteri (Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) de la Paris, privind organizarea Principatelor Romāne. Prin Conferința de la Paris, se stabilește viitorul statut politic, social și administrativ al Principatelor:
cele două țări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare cu domn, guvern și adunare legislativă proprie;
se īnființează Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun pentru ambele Principate, cu sediul la Focșani;
se desființează privilegiile și rangurile boierești;
se instituie responsabilitatea ministerială;
se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari și țărani;
etc.
Conferința de la Paris a devenit lege fundamentală a țării, rămīnīnd īn vigoare pīnă īn 1864.
- 1859 -
Īncep la Focșani, lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune ale Principatelor Moldovei și Valahiei
La 10 mai 1859, īncep la Focșani, lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune ale Principatelor Moldovei și Valahiei.
- 1866 -
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen este īncoronat domnitor al Romāniei, titlu pe care īn 1881 īl schimbă pe rege al Romāniei
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al Romāniei 1866-1914
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (n.1939-d.1914), rege al Romāniei 1866-1914
La 10 mai 1866 Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, intra īn București, este īncoronat domnitor al Romāniei, iar Alexandru Ioan Cuza īncheie provizoratul locotenenţei domneşti.
După exilarea domnitorului și īntemeietorului Romāniei Alexandru Ioan Cuza țara era īn plin haos. Alegerea lui Cuza ca domnitor īn ambele principate (1859) fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei și Valahiei, iar acum urma să se ajungă la dizolvarea acestei uniri. Tīnărul Carol, reprezentant al familiei princiare prusace Hohenzollern, a trebuit să călătorească incognito din Prusia spre Romānia, cu pașaport străin pe numele lui numele de Karl Hettingen, cu trenul pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Zürich - Viena - Budapesta, pe timpul războiului austro-prusac. Nici chiar īn Prusia nu era bine văzută această preluare a scaunului Romāniei, fapt afirmat de cancelarul Bismarck (care l-a avertizat mai mult sau mai puțin amical că va fi nevoit să pupe "papucul Sultanului", fapt īn sine care a fost ocolit de Carol și de predecesorul acestuia). După ce a pășit pe teritoriul Romāniei, punīnd prima dată piciorul pe pamīnt romānesc īn localitatea Drobeta Turnu-Severin (prima casă īn care a intrat fiind actualmente bibliotecă), Brătianu l-a īnsoțit mai departe cu trăsura pīnă la podul Mogoșoaiei. Traseul prin țară, de le Drobeta Turnu-Severin la București, a cuprins orașele Horezu, Rīmnicu-Vīlcea, Curtea de Argeș, Cīmpulung și Tīrgoviște, vechiul drum al țării, păstrat mai tīrziu īn memorie drept Drumul lui Carol".
Vestea sosirii lui Carol la București fusese transmisă prin telegraf și a fost īntīmpinat de o mulțime entuziastă de oameni, dornici să cunoască noul conducător. La Băneasa i s-a īnmīnat cheia orașului. Și-a rostit jurămīntul īn limba franceză: "Jur să păzesc legile Romāniei, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială". Proclamat domnitor al Romāniei īn ziua de 10 mai 1866, Carol, rămīne cu acest titlu pīnă īn 26 martie 1881, cīnd este proclamat rege, devenind astfel primul rege al Romāniei. A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, īncepīnd cu Regele Ferdinand I, īn Casa Regală de Romānia, dinastie care va conduce țara pīnă la proclamarea Republicii Populare Romāne īn 1947.
Detalii... Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei.
- 1877 -
Se instituie prima decorație romānească - Steaua Romāniei
La 10 mai 1877 se instituie prima decorație romānească - Steaua Romāniei.
- 1881 -
Au loc festivitățile prilejuite de proclamarea Regatului și īncoronarea domnitorului Carol I
La 10 mai 1881 au loc festivitățile prilejuite de proclamarea Regatului și īncoronarea domnitorului Carol I. Președintele Parlamentului īnmīnează regelui Carol I și reginei Elisabeta coroanele făurite din oțelul unui tun cucerit de la turci īn timpul Războiului de Independență al Romāniei (1877-1878).
- 1887 -
Īn Romānia se promulgă Codul comercial
La 10 mai 1887 īn Romānia se promulgă Codul comercial care va intra īn vigoare la 1 septembrie 1887. Codul comercial a fost īntrocmit după model italian și a fost ulterior modificat īn 1895, 1900, 1902, iar din 1928 va fi aplicabil și īn Basarabia, unde pīnă atunci funcționau legile comerciale ale Imperiului Rus.
- 1903 -
Are loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu īn Piața Universității din București
La 10 mai 1903 are loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu īn Piața Universității din București. Sculptura este opera artistului francez Ernest Dubois.
- 1906 -
Apare la București ziarul Neamul romānesc sub conducerea lui Nicolae Iorga
La 10 mai 1906 apare la București ziarul Neamul romānesc sub conducerea lui Nicolae Iorga. Ziarul a activat cu īntreruperi pīnă īn 1940.
- 1918 -
Este adoptată legea de organizare a personalului administrației poștelor, telegrafelor și telefoanelor din vechiul Regat
La 10 mai 1918 este adoptată legea de organizare a personalului administrației poștelor, telegrafelor și telefoanelor din vechiul Regat (Romānia antebelică) care a fost extinsă prin decred regal și īn Basarabia.
- 1921 -
Principele Carol al Romāniei se căsătorește cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, Constantin, și al reginei Sofia din Prusia
La 10 mai 1921 Principele Carol al Romāniei (prinț moștenitor din 27 martie 1914) se căsătorește cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, Constantin, și al reginei Sofia din Prusia, avīnd un singur copil, Mihai (n.25 octombrie 1921).
- 1939 -
Se inaugurează īn fața Fundațiilor Regale și privind către Palatul Regal statuia regelui Carol I de sculptorul Ivan Mestrovic
La 10 mai 1939 se inaugurează īn fața Fundațiilor Regale și privind către Palatul Regal statuia regelui Carol I de sculptorul Ivan Mestrovic. Statuia regelui Carol I a fost īnălțată pe un soclu de 80 m de gratint roșu și cīntărea 1 200 kg. Monumentul a fost distrus, iar statuia tăiată și topită īn 1948 din ordinul autorităților comuniste din Romānia.
|
Dumitru Constantin 5/10/2018 |
Contact: |
|
|
