Henri Coandă - o encicolpedie tehnică
Savantul Henri Coandă a inventat un sistem de transport cu tuburi pneumatice
prin care braşovenii ar fi ajuns la Bucureşti īn jumătate de oră. Acesta a fost primul
proiect pentru autostrada Bucureşti-Braşov
Cele mai moderne aeronave, ştiute sau secrete, au toate la bază efectul
Coandă, descoperirea inginerului romān Henri Coandă. Despre el se ştie că ar fi
fost ba ungur, ba englez, ba francez.
Anul acesta, cīnd se īmplinesc 120 de ani de la naşterea lui, se cuvine să
reamintim că marele savant era romān get-beget. Că multe dintre invenţiile sale le-a
brevetat īn Romānia.
Un proiect pus īn practică, dar nefinalizat, este sistemul de transport
pneumatic prin tuburi. Coandă a vrut să lege Braşovul de Bucureşti prin nişte
conducte prin care să circule containere şi oameni. De fapt, acesta a fost primul
proiect de autostradă Bucureşti-Braşov.
Un savant pus pe şotii
Mulţi l-au cunoscut pe Coandă. Era prietenos, se oprea să discute cu oricine se
arăta interesat de tainele ştiinţei. Aşa se face că un braşovean l-a īntīlnit īn 1971.
Eram un proaspăt locotenent de numai 22 de ani. Coandă revenise īn ţară de
mai bine de un an şi era invitat la fel şi fel de simpozioane de ştiinţă. Aşa am avut
privilegiul să-l īntīlnesc la Statul Major al Forţelor Aeriene. Savantul avea 85 de ani.
Pe toţi ne-a impresionat extraordinala lui jovialitate, era pus pe şotii. Şi povestea
romanţat, plăcut, ca un bunic. Dar un bunic atletic.
Iar noi, cele patru promoţii de absolvenţi, parcă eram nepoţeii lui, īşi
aminteşte generalul-maior prof. univ. dr. Constantin Zaharia, rectorul Academiei
Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov.
Efectul Coandă īn trăsură
Henri Marie Coandă s-a născut lin 886 īn Bucureşti. Tatăl său,
generalul Constantin Coandă, era şi profesor de matematică. Mama lui, Aida Danet,
era fiica unui medic francez.
A studiat sculptura, īmpreună cu Auguste Rodin, care īl socotea foarte talentat
şi a luat şi lecţii de violoncel. Ne povestea despre īnceputurile pasiunii lui pentru
zbor. Cum, cīnd era mic, scotea capul afară din trăsură fiindcă īi plăcea să simtă cum
īi alunecă prin plete curentul de aer.
Observaţii care, mai tīrziu, le va aplica īn cadrul experimentelor de deviere a
unui fluid īn alt fluid, adică efectul Coandă, spune generalul. Īn 1905, Coandă a
devenit ofiţer de artilerie. La Şcoala Militară a avut ocazia să aibă acces la atelierele
Arsenalului Armatei şi să facă unele experimente, explică generalul Zaharia.
Avionul fără elice
Hotărīt să se dedice cercetării, Coandă a plecat īn Franţa şi, īn 1909, a absolvit
Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la
cīteva universităţi europene: Charlottenburg, Torino, Liege şi Paris.
Celebrul inginer Gustave Eiffel l-a ajutat să construiască un banc mobil de
īncercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original de īnregistrare a
fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor. La 16 decembrie 1910, la Issy les
Moulineaux, cu ocazia Celui de-al Doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la
Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacţie din lume. Pe eticheta exponatului
scria: Singurele aeroplane fără elicii. Aeroplanele Coandă.
Prin această invenţie, a intrat īn istoria aviaţiei mondiale. A arătat de fapt lumii
īntregi primul avion cu reacţie.
Dispozitiv pentru mărirea portanței pe profilul de aripă al aparatului cu
reacție realizat īn1910.
Pietricele īn gură
După ceva timp, Coandă s-a hotărīt să ridice īn aer invenţia. Ne-a povestit tot,
cum a pornit singur motorul fiindcă n-avea mecanic. De fapt, nu era nimeni pe
cīmpul de la Issy Les Moulineaux, de līngă Paris. Aripile lăcuite au luat foc. S-a
desprins de sol, dar la aterizare, s-a izbit de un zid al unui fost castel. Probabil şi-a
pierdut cunoştinţa. Cīnd şi-a revenit a zis: «Aveam gura plină de pietricele. Peste
cīteva clipe mi-am dat seama că pietricelele erau dinţii mei care se spărseseră»,
povesteşte generalul.
Macheta primului avion cu reacţie din lume a fost adusă la Braşov, special
pentru comemorarea a 120 de ani de la naşterea savantului.
Invenţii de război
Ziua de 16 decembrie 1910 a deschis o nouă era īn aviaţia modernă. Peste
cīteva luni, inginerul romān a devenit director tehnic al uzinelor de avioane şi
motoare pentru avion Bristol din Anglia. Aici a realizat mai multe tipuri de avioane
denumite Bristol-Coandă.
Īn 1914, Coandă a inventat tunul fără recul, care putea trage cinci lovituri
deodată.
Era vremea cīnd izbucnise prima conflagraţie mondială. Savantul a demisionat
de la Bristol pentru a intra īn armata franceză. Repartizat la regimentul 22 artilerie,
a fost subordonat colonelului Esteinne. Acesta i-a dat misiunea de a proiecta un
avion special.
Romānul a făcut un mic avion biplan cu aripile repliabile, accesibil pe orice fel
de teren.
Părintele prefabricatelor
Īn 1916, armata romānă a cerut īntoarcerea sublocotenentului Coandă īn ţară.
Dar francezii au spus că nu se poate deoarece lucrările īncredinţate lui nu pot fi
continuate şi realizate decīt īn Franţa, ţară aliată Romāniei.
După terminarea războiului, a conceput primele prefabricate pentru
construcţii: materialul denumit beton-bois, mult mai rezistent decīt lemnul. Invenţia
a adus statului francez īnsemnate economii şi refacerea unor localităţi distruse de
război.
A īnceput să colaboreze cu romānii. Din prefabricatele lui s-au construit cīteva
clădiri importante din Bucureşti şi Iaşi. Dar moartea tatălui său, īn 1932, victimă a
atentatului comunist asupra clădirii Senatului, l-a marcat profund şi l-a determinat
să părăsească din nou Romānia.
Discul zburător
Īn 1934, a brevetat īn Franţa Procedeul şi dispozitivul pentru devierea unui
fluid īntr-un alt fluid. Acesta era, de fapt, efectul Coandă. Un an mai tīrziu, a
brevetat aerodina lenticulară sau discul zburător. Ne spunea că seamănă cu o
farfurie zburătoare. La vremea aceea, fenomenul OZN era la modă, aşa că īl ascultam
fascinaţi, imaginaţia noastră ajungea departe. Ne spunea că vrea să ajute statul
romān să realizeze aerodina, o aeronavă performantă. Voia ca Romānia să fie prima
ţară care fabrică OZN-uri, īşi aminteşte generalul.
Invenţii īn Romānia
Coandă a revenit definitiv īn Romānia īn 1969 ca director al Institutului de
Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), institut fondat de el. Deşi octogenar,
inginerul nu a abandonat munca de cercetare īn cele mai diferite domenii: medical,
acustic, optic, aerodinamic, agrotehnie, căutīnd să inventeze noi maşini la care să
poată fi aplicat efectul Coandă.
Īn aprilie 1967, ziarul The Washington Post publica un articol intitulat
Bunicul avionului cu reacţie munceşte la vīrsta de 81 ani. Oficialităţile īnsă ţineau
secrete descoperirile lui, aşa īncīt realizările lui din Romānia au creat multe legende.
Transport pneumatic
Īn anii 1920-1921, Coandă a propus statului francez darea īn exploatare a unui
tren aerian, primul din lume, care putea circula cu 600 km/oră, viteză care pentru
acea epocă era de domeniul fanteziei. Romānul propunea construirea de cabine după
modelul avioanelor, care să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer.
Experienţa a avut loc la Vincennes, comisia i-a dat aprobarea, dar n-a fost niciodată
aplicată, din lipsă de fonduri.
Coandă a reluat ideea īn Romānia. Proiectul Aerotubexpres era o instalaţie
de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenţia a fost brevetată īn
Romānia la 21 mai 1970, cu titlul Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic īn
interiorul unei canalizaţii tubulare. Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie
compatrioţii săi, iar inaugurarea staţiei-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova.
Romānii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 500 km/oră.
Iniţial, tubul avea un metru şi era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina
frecarea, a prevăzut nişte fante pe traseul tuburilor. Obiectul se īnvelea cu o pernă de
aer şi plutea pur şi simplu.
Magistrala Braşov-Bucureşti
Coandă avea de gīnd să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute.
Una dintre ele era Bucureşti-Braşov, pe care urma să se construiască două conductemagistrale.
Una pentru garniturile de tren marfar, deplasate prin propulsie pneumatică, īn
zbor ghidat la viteze supersonice. A doua conductă era pentru transportul de
persoane. Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Mării Negre şi
al treilea - de Oraşul Viitorului, prin Autostrada Soarelui.
Savantul a şi testat tuburile transportoare, īn baza experimentală de la
Măneciu Ungureni, īn zona muntelui Ciucaş, pe o pantă cu multe curbe, pe rīul
Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate şi la suprafaţă şi īn subteran.
Rezultatele au fost excelente. Dar cine a mai auzit de aerotubexpres?
Coandă, unul dintre cei mai prolifici savanţii ai lumii, a murit la Bucureşti, īn
25 noiembrie 1972, la vīrsta de 86 de ani. Dacă ar fi reuşit să realizeze magistrala
pneumatică, am fi scăpat de tot circul cu promisa autostradă Bucureşti-Braşov.
Mulţi indivizi din societatea modernă sīnt ca barcagiii: trag la vīsle, dar stau
cu spatele la viitor. Viitorul este suma paşilor pe care-i faceţi, inclusiv a celor mici,
ignoraţi sau luaţi īn rīs.
Henri Marie Coandă
Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme.
Gustav Eiffel
120 de ani, la Braşov
Aviatorii aniversează la Braşov 120 de ani de la naşterea lui Coandă. Nu
īntīmplător e evocată aici personalitatea marelui om de ştiinţă. Singura instituţie de
īnvăţămīnt superior din Romānia - Academia Forţelor Aeriene - care īi poartă
numele fiinţează la Braşov din 1995. Pregăteşte cadre militare pentru Forţele
Aeriene, specialităţile naviganţi, artilerie antiaeriană, rachete antiaeriene şi
radiolocaţie.
O delegaţie de cadre militare şi cadeţi ai Academiei Regale din Breda, Olanda,
a venit la Braşov să sărbătorească Ziua Porţilor Deschise. De doi ani sīntem īn
schimb de experienţă cu instituţia olandeză. Dacă la īnceput părea că īntre noi sīnt
multe deosebiri, acum constatăm că sīnt foarte puţine deosebiri, observă lt.-colonel
Dumitru Dinu.
700 de invenţii
Inventator prolific, cu peste 250 de brevete şi 700 de invenţii, Coandă a
conceput şi realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton,
cisterne de beton, o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare.
Platforma mobilă pentru experimente aerodinamice era montată pe un tren,
iar experimentele se desfăşurau īn mişcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris -
Saint Quentin.
Īn 1926, īn Romānia, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecţie a
lichidelor īn sol, folosit şi azi īn prospectarea petroliferă. Īn Golful Persic
inventatorul romān a construit un echipament oceanic de depozitare a petrolului
extras departe de malul mării.
Bunicul avionului cu reacţie
Primul avion realizat de Coandă era dotat cu un motor cu piston de 50 de caiputere.
Avionul era īmpins īnainte de aerul absorbit prin faţă şi aruncat cu putere prin
spatele lui. Acest principiu stă la baza aviaţiei moderne. Dar aparatul lui era o
ciudăţenie şi prin alte aspecte: aripile nu erau de pīnză, ca la avioanele cunoscute
pīnă atunci, ci din placaj vopsit şi lăcuit. Nu avea elice.
Pentru a o obţine o portanţă cīt mai mare a avionului, a făcut aripa cu fantă
(volet) la bordul de atac, primii voleţi din istorie, cum spune gen. Zaharia, şi
primul tren de aterizare cu suspensii. Unii au rīs de avionul lui, alţii l-au lăudat.
Oraşul Viitorului
Unul dintre proiectele ţinute sub tăcere a fost Delta, un oraş al elitelor din
Romānia, un fel de Sillicon Valley mult mai complex decīt cel american. Oraşul
Viitorului conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un
computer central ultraperformant şi laboratoare, dar şi locuri de recreere, unele
subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării şi litoral, cu 10
km lungime şi 2 km lăţime.
|
Dumitru Constantin 4/1/2018 |
Contact: |
|
|
