Monografia oraşului Craiova - Sub coordonarea lui Dumitru Otovescu şi al Cristinei Otovescu
Pelendava, Cetatea Băniei, nume sub care a fost cunoscut în istorie, Craiova merita să aibă o astfel de monografie ştiinţifică cu caracter sociologic, Oraşul Craiova (Craiova, Edit. Beladi şi Sitech, 2018, ediţie bilingvă, română-engleză), în sensul cel mai adânc al cuvântului, demers cognitiv menit să ofere cititorilor o imagine „edificatoare, unitară şi de ansamblu asupra comunităţii locale”, cum ne avertizează în prefaţă Dumitru Otovescu, urmare a „unor cercetări sistematice, articulate într-o perspectivă monografică de cunoaştere a oraşului”.
Este un demers ştiinţific pe deplin reuşit datorat celor doi iniţiatori şi coordonatori: Cristina Otovescu este conferenţiar universitar, autoarea multor lucrări de specialitate. Dumitru Otovescu este editor şi profesor universitar, creatorul (după modelul Dimitrie Gusti) al şcolii sociologice din Craiova, conducător de doctorat în domeniul sociologiei, fondatorul şi directorul Institutului Social Oltenia. Urmând tradiţia celebrului D. Gusti (care a intreprins cercetări sociologice, în 1925, în comuna doljeană Goicea, devenind ulterior, cetăţean de onoare al localităţii, ca şi al oraşului New York), D. Otovescu a efectuat, împreună, cu studenţii săi, 25 de cercetări sociologice în teren, în nouă judeţe, finalizate cu publicarea a peste 25 de monografii de localităţi, de personalităţi culturale marcante, de instituţii (ultima fiind excelenta Monografie a Universităţii din Craiova, în 2017).
Concepţia monografică gustiană a aplicat-o şi în acest caz, considerând importantă „orientarea cunoaşterii spre instituţiile şi personalităţile reprezentative ale comunităţii locale, plecând de la ipoteza că instituţiile sunt temeiul organizării şi continuităţii unei colectivităţi de oameni, iar personalităţile sunt fermenţii înnoirilor factorii dinamismului social”. Astfel, în 12 capitole, cei doi coordonatori, Dumitru Otovescu şi Cristina Otovescu, au urmărit dimensiunea integrală a unei localităţi de talia Craiovei, capitole distincte, dar care pot fi privite şi în interacţiune sau care pot deveni, in extinso, lucrări de sine stătătoare: Cadrul natural şi istoric; Conducerea şi administrarea oraşului de către autorităţile publice locale; Locuitorii oraşului şi dinamica populaţiei; Reţeaua şcolară şi învăţământul universitar; Instituţiile culturale şi viaţa spirituală; Personalităţi ilustre şi familii de vază; Legede ale oraşului, evenimente şi sărbători populare; Sănătatea locuitorilor, calitatea serviciilor medicale şi protecţia civilă; Activitatea economică şi oportunităţile de afaceri; Lumea sportului şi a competiţiilor de performanţă; Atracţii turistice şi zone de agrement; Craiova în viaţa internaţională. Fiecare capitol are o bibliografie, iar la sfârşitul cărţii, o anexă cuprinde Craiova în imagini.
Pentru o astfel de reuşită ştiinţifică, coordonatorii au apelat la specialişti în domeniu pentru fiecare capitol, identificabili şi răspunzători pentru acurateţea şi exactitatea datelor şi informaţiilor din capitolul respectiv. Aşadar, colectivul de autori este format din Dumitru Otovescu, Sandu Boengiu, Dinică Ciobotea, Cezar Avram, Cristina Otovescu, Tudorel Ciurea, Gh. Bică, Tudor Nedelcea, Gh. Manolea, Carmen Banţă, Firmilian Calotă, Alin Oprea, Liliana Popescu, ultima, împreună cu Mihaela Pârvu, asigurând şi traducerea în limba engleză a cărţii.
În „Introducere”, D. Otovescu se întreabă, firesc, „în ce constă identitatea Craiovei”, oferindu-ne şi răspunsul: „evenimentele istorice şi realizările culturale au un rol precumpănitor în configurarea identităţii unei comunităţi locale”, pe lângă alţi factori de natură geografică, istorică, urbanistică, managerială, demografică, precum şi rolul de capitală a Olteniei (mai nou, Regiunea S-V Oltenia) şi al tradiţiilor, culturii, învăţământului şi sportului, „oraş furnizor de identitate istorică”, parcurile şi grădinile sale, exporturi de marcă şi nu în ultimul rând, „spiritul oltenesc”, asupra căruia s-au pronunţat în istorie personalităţi marcante: G. Coşbuc, C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, T. Arghezi, I.D. Sîrbu, Marin Sorescu etc.
Spiritul oltenesc poate fi definit, în opinia lui D. Otovescu, prin două paliere: „la nivelul observaţiei comune” oltenii sunt „energici, rapizi”, cu „gândire sclipitoare şi un entuziasm molipsitor”, grăbiţi, nerăbdători, veseli, optimişti, deschişi, sinceri, direcţi „iau foc instantaneu şi la fel de repede se şi sting”, mândri şi lăudăroşi. Sub aspect elevat, „roadele spiritului oltenesc” se găsesc în marile personalităţi pe care le-au dat umanităţii (Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Th. Aman, Gh. Anghel, Macedonski, T. Arghezi, C. Brâncuşi, H. Coandă, Gogu Constantinescu, Grigore Gabrielescu, Petrache Poenaru, Aristiţa Romanescu, Maria Tănase, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, N. Titulescu, I. Vasilescu, I. Ţuculescu, Jean Negulescu etc., etc.
Aşezată geografic în preajma Jiului, care-i oferă un areal agricol favorabil, Craiova are o istorie îndelungă şi marcată de evenimente naţionale şi europene. Urmaşa străvechii Pelendava, este atestată documentar la 1 iunie 1475, iar ca oraş, în 1582. Legăturile permanente cu Imperiul roman sunt dovedite prin vestigiile de civilizaţie romană, valul de pământ „Brazda lui Novac”, tezaurele imperiale de la Mofleni, emisiuni monetare. Craiova a evoluat ca sat şi moşie până la crearea Băniei (fiind al doilea oraş al Valahiei), cu familia boierească şi domnitoare a Craioveştilor şi Basarabilor, în cadrul căreia a excelat Mihai Viteazul, ban şi apoi primul domnitor unificator al românilor la 1600, dar şi Matei Basarab şi C. Brâncoveanu. Bănia şi Căimăcănia au jucat un rol administrativ şi politic de primă mărime în epoca feudală a Craiovei, aşa cum în acea modernă, oraşul monografiat a fost implicat, uneori cu rol major, în marile evenimente istorice de la 1821, 1848, 1859, 1877-1978, în cele două războaie mondiale din secolul al XX-lea. După 1990, au dispărut marile intreprinderi industriale (actuala industrie constând doar în Fabrica Ford şi firma privată Softrans, constructoare de locomotive electrice), populaţia s-a micşorat, dar s-a extins teritorial, s-a reamenajat centrul vechi şi istoric al oraşului, s-a introdus tramvaiul şi s-a modernizat reţeaua de transport şi stradală.
Înfiinţată în 1864, graţie Legislaţiei lui Al. I. Cuza, instituţia Primăriei a dat primari, unii care s-au remarcat şi au rămas ca atare în posteritate: de la primul primar, Gh. Chiţu, la C.N. Oteteleşeanu, I.G. Vorvoreanu, E. Chinezu, Barbu Bălcescu, Ulysse Boldescu, Şt. Pleşia, N.P. Romanescu (cel mai celebru), G.M. Ciocazan, I.B. Georgescu, C.N. Pop până la Petre Gigea, Marin Lungu, Tudor Rădulescu, V. Bulucea, Antonie Solomon, Lia Olguţa Vasilescu.
Ştiinţific şi cultural, în Craiova funcţionează întreaga gamă de instituţii şcolare, universitare şi culturale: 82 de unităţi de învăţământ (din care 28 licee, 6 postliceale şi două universităţi, cu peste 43.000 elevi şi peste 23.000 de studenţi), 85 de biblioteci, 8 muzee, 40 de biserici ortodoxe, dar şi al altor culte. Remarcabile sunt: Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Teatrul „Colibri”, Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă, Filarmonica Oltenia, Opera Română, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Casa Universitarilor, Institutul Social Oltenia, Editura „Scrisul Românesc”, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Române, Universitatea şi Universitatea de Medicină şi Farmacie. Craiova găzduieşte o serie de festivaluri naţionale şi internaţinale, precum Festivalul Shakespeare, Maria Tănase, M. Eminescu, Adrian Păunescu, Traian Demetrescu, o tabără de sculptură „Drumuri brâncuşiene”, care a nemurit în piatră personalităţile oltene Al. Macedonski, Marin Sorescu, Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu. Craiova are meritul de a crea o Alee a Marilor Personalităţi, în care figurează şi trei femei: Aristizza Romanescu, Elena Farago şi Maria Tănase (ceea ce nu se găsesc în alte oraşe).
Legendele oraşului (a cartierului şi bălţii Craioviţa, despre care a scris şi Al. Macedonski, a Brazdei lui Novac, a Bisericii „Madona Dudu”), sărbătorile şi tradiţionale populare locale (alaiul datinilor, căluşului, târgul meşterilor populari) au devenit o atracţie nu numai pentru craioveni sau români, în general, dar şi pentru străini, trecători sau veniţi special pentru aceste manifestări specifice. Sau veniţi pentru vizitarea marilor parcuri (English Park, Romanescu, Tineretului, Grădina botanică), a unor clădiri de patrimoniu cultural şi arhitectonic.
Craiova este cunoscută pe Mapamond şi prin lumea sportului, în primul rând al fotbalului, prin performanţelor internaţionale ale unor sportivi de excepţie: Argentina Menis, Natalia Mărăşescu, Ana Maria Brânză, fotbaliştii Oblemenco, Cămătaru, Balaci, Gică Popescu.
Craiova n-a fost o localitate izolată în plan intern şi internaţional, nici în vremurilor trecute, nici mai ales azi, în epoca globalizării, implicându-se în viaţa internaţională politic (prin doi europarlamentari), administrativ (relaţii de prietenie şi parteneriat), învăţământ (olimpiade, programe educaţionale), cultural (turnee, expoziţii, concerte), sportiv, economic (import-export), transporturi aeriene (prin Aeroport fiind conectat la 12 mari oraşe europene), feroviare şi rutiere etc.
Dumitru Otovescu mai pune/ne pune o întrebare în contextul Centenarului Marii Uniri: „Ce anume a dat Craiova României şi lumii?”. Prin cartea de faţă, apărută în 2018, în condiţii grafice de excepţie la editurile craiovene Sitech şi Beladi, răspunsul este dat în întregime şi cu maximă competenţă.
Oraşul Craiova / Craiova City, (395p. + ilustraţii) coordonatori Dumitru Otovescu şi Cristina Otovescu, este o excelentă carte de propagandă autentică, scrisă cu acribie ştiinţifică şi într-un stil agreabil (deşi sunt 12 autori, dar meritul uniformizării textului aparţine coordonatorilor), cu pasiune şi dragoste pentru oraşul în care locuiesc, adeverind spusele fostului preşedinte american J. Kennedy (să nu te întrebi ce a făcut ţara sau oraşul pentru tine, ci tu ce ai făcut). Iniţiatori şi coordonatori, alături de ceilalţi autori, şi-au făcut pe deplin datoria civică şi ştiinţifică, astfel încât această monografie – care poate constitui un model pentru elaborarea altora – să fie întrebuinţată ca o carte de vizită a municipiului nostru şi oferită gratuit de Primărie oaspeţilor noştri de seamă, potenţialilor investitori. Spiritul oltenesc (poate şi cel interprinzător) poate „cuceri” oameni, firme, instituţii şi din alte ţări.
Menirea unei cărţi este să consemneze pentru istorie şi posteritate, evoluţia la zi a unei comunităţi. Cartea de faţă întruneşte toate exigenţele necesare.
P.S. Cartea a fost lansată la Târgul de carte „Gaudeamus” Craiova, la 28 februarie 2018, în prezenţa unui numeros public, fiind prezentată pertinent de universitarii Nicolae Panea, prorectorul Universităţii din Craiova şi Doru Buzducea, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti, referenţii ştiinţifici ai lucrării şi, evident, de Dumitru Otovescu. Din publicul cititor au intervenit universitarii Iulian Nedelcu, Tudor Ciurea, Firmilian Calotă (ultimii fiind şi coautori).
|
Tudor Nedelcea 3/11/2018 |
Contact: |
|
|
