Delicii Epigram(at)ice
Găteala și socoteala
Pe cine-l păli-nsuratul
Să-și aștearnă bine patul,
Ș’apoi cine se însoară
Tre’ să aibă și de moară.
Însuratul și dessuratul
Gura-i umblă ca o moară
Că feciorul i se-nsoară.
Lesne-i, frate, să te-nsori,
Mult mai greu - să te dessori.
Dârlogul și buldogul
Al Unirii frâu – dârlogul –
Ni l-ar ține-n seif buldogul.
Zece gâște când pornesc
Pe buldog îl biruiesc.
Roimul și șoimul
I-am spus că și cioara zboară,
Când, din baltă, calm, un roim*:
-Decât, dragă, un an cioară,
Mai cu cale-i o zi șoim.
………………………………………………..
*Stârc de apă.
Explicație beton
Struțul, dascăl scrupulos,
Își școlește, sobru, grupul:
-Oile țin capu-n jos
Ca să nu le vadă lupul.
Lup în piele de oaie
Prin tufiș vede, -o ursoaie,
Un cojoc zburlindu-și ciupul:
-Nu te fă, fârtate, oaie,
C-o să te mănânce lupul.
Pârleazul și necazul
Căzând rău sărind pârleazul,
Lupul sur schimbă macazul:
-Cum nu-i gard fără pârleaz,
Nu-i nici om fără necaz.
Chinul și rechinul
Greu salvat, rechinul, bietul,
Mai s-o facă pe poetul:
-Marea-i plină de talazuri,
Lumea bună – de necazuri.
Pânza și brânza
În folclor – ca-ntr-o pisanie:
Vara car fă-ți, iarna – sanie.
Ș-apoi iarna nu te prinză
Fără pânză, fără brânză.
Sturzul și burzul
Tună-o cioară pe toți sfinții
Că i-au strepezit toți dinții.
Sturzu-o-ndrumă: - Iarna,-n lacre,
Se-mbunesc perele acre.
Matca și zatca
Matca stupului, vădană,
I-a-ntins ursului capcană:
-Prinde hoțul când îți vine,
Că te prinde el pe tine.
Ciocănitura și progenitura
Mama – fiului -, nahlap,
Îi bagă mințile-n cap:
-Ce-a făcut mama și tata
O să facă sul și fata.
Rața – puiului de rață
Când le vede cum se gată,
Bate-n sită și-n covată:
-Ăstea zău că te-or da gata:
Cum e mama e și fata.
Avarul și olarul
Punga-n sân, chitit, avarul
Nu-i cam iese socoteala
Și, socratic: - Tot olarul
Își ridică-n slavă oala.
Crângul și părângul
Fuge-un iepure-a scăpare.
Eu, găbjindu-l prin părâng:
-Mai dihai unu-n frigare
Decât doi iuind prin crâng.
Odrasla și corasla
Vrând să-și facă-artist odrasla,
I s-a corăslit corasla:
Din orișice lemn îți place
Fluier nu se poate face.
Muscanul și țăranul
Un plugar mâncând pe hat.
Musca,-n car, de la arat:
-Unii sapă și muncesc,
Alții beau și chefuiesc.
Lațul și pațul
Am salvat – din laț - o fiară.
Acu-mi urlă sub ferești.
Pe cine nu-l lași să moară
Nu te lasă să trăiești.
Cine a mințit o dată
Și-a pierdut credința toată
Pe la prânz – că-i moare mă-sa,
Pe-amurgite – tac-su că s-a…
Cu minciuna împrânzezi,
Dar nu poți să înserezi.
Amnezie retrogadă
N-are ținere de minte,
Un adagiu doară, scurt:
Fript la prânz cu borș fierbinte,
Seara suflă și-n iaurt.
Fiertura și măsura
Gluma lui e bună tare,
Doar că are multă sare.
Sarea-i bună la fiertură,
Însă nu peste măsură.
Mațul și sațul
Ai fost floare trandafir
Și-ai ajuns azi borș cu știr.
Dar la foame borșul, știrul
Țin de saț. Nu trandafirul.
Coada și iscoada
Dacă ai din urmă-o coadă,
Taie-o, frate, și-ți fă cruce.
D’aia n-are ursul coadă
Și vulpea de-abia și-o duce.
Pricopseala și haleala
Stă cu dinții-ntorși la stele
Și visează plăcințele.
Cine n-are vara minte
Iarna nu pupă plăcinte.
Rasa și casa
Lăcaș nou, vecini – de rasă,
Cu talâm de porc, porcinii.
Dacă vrei să-ți cumperi casă,
Cumpără-ți întâi vecinii.
|
Nicolae Mătcas 10/25/2017 |
Contact: |
|
|
