Comunicãm deci existãm
Îmi place sã mã amuz privind ingeniozitatea si realizarea artisticã în format electronic ale asa numitelor „emoticoane”. Initial vizibile doar pe retelele de „chat & dating” (adicã „flirt & întâlniri romantice”), ele s-au extins treptat ca întrebuintare chiar si pentru trimiterea de mesaje electronice sau la postarea / publicarea de comentarii pe diferitele pagini de Internet. Indiferent însã de locul lor de utilizare, nu pot sã nu remarc mesajul emotional nostim, romantic sau patetic, dupã caz, atasat trimiterii sau primirii unor astfel de simboluri grafice.
Mai nou, si gratie tehnologiei tot mai perfectionate, aceste emoticoane sunt realizate din imagini animate, care prin repetitie sugereazã o anumitã atitudine sau diferite sentimente, ce ar fi fost imposibil sã fie descrise pe deplin în cuvinte. Compensând dialogul sumar, chiar întretãiat de diferite semne de punctuatie aruncate la final de cuvinte pe „mess”, emoticonul dã dintr-odatã viatã întregului mesaj, adãugând un plus de sens.
De aceea, am convingerea cã utilizarea lor în comunicarea prin Internet nu face altceva decât sã suplineascã lipsa semnalelor non-verbale pe care le transmitem prin gesticã, mimicã sau atingere atunci când suntem fatã în fatã cu persoana cu care discutãm. În plus, aceste simboluri grafice animate ne permit de multe ori sã exprimãm chiar lucruri ce ne-ar fi creat o anumitã sfialã în raport cu situatia în care ar fi trebuit sã emitem un anumit mesaj în mod direct.
De câte ori un adolescent îndrãgostit nu a avut probleme sã îsi exprime sentimentele fatã de persoana iubitã, fiindu-i în acelasi timp rusine sã facã acest lucru în mod public de teamã cã va fi refuzat sau chiar umilit. Însã prin intermediul unor emoticoane emise progresiv în diferitele etape ale comunicãrii, acest joc al tatonãrii sentimentelor celui cu care se vorbeste poate sã fie un avantaj pentru a sti dacã poti merge mai departe sau trebuie sã te opresti. Acest lucru este valabil si pentru alte genuri de relatii ce implicã o emotie profundã, în genul discutiilor cu persoanele dragi sau cu prietenii.
Analizând paleta de optiuni ce ti se oferã, ai ocazia de a-ti exprima sentimentele prin pictograme ce acoperã cele mai variate sentimente, de la bucurie la tristete, de la interes la plictis, de la iubire la supãrare, de la sentimente pozitive la cele negative. De exemplu, de multe ori îmi place sã utilizez emoticonul numit „Smile” („Te invit sã râzi”), însã nu de putine ori am apelat la „Wink” („Îti fac cu ochiul”), fiindcã mi s-a pãrut ingenios si foarte amuzant. De regulã am cãutat sã evit „In love” („Sunt îndrãgostit”) sau „Kiss” („Te sãrut”), intens folosite de cãtre persoanele de sex feminin pentru a-si exprima mai direct sentimentele fatã de cel drag. În cazul meu prefer „Heart” („Inimã”), pentru a spune persoanei pe care o iubesc cã tin la ea în mod profund si sincer.
Nu pot uita nici emoticoanele de sãrbãtoare, cum ar fi „Cake” („Tort”) si „Flower” („Floare”) oferite celor cunoscuti de ziua lor sau cu ocazia diferitelor evenimente. „Coffee” („Cafea”), „Drink” („Bãuturã”) sau „Beer” („Bere”) sunt si ele sugestive mai ales pentru reuniunile între prieteni, cunoscuti sau colegi de serviciu. Prin urmare, în functie de ceea ce doresti sã transmiti ca emotie, motivatie sau atitudine ai la dispozitie un întreg set de pictograme animate ce te pot ajuta ca printr-un simplu gest sã exprimi ceea ce nici o mie de cuvinte nu ar fi întotdeauna suficiente.
Trebuie mentionat cã în istoria dezvoltãrii sistemelor de comunicare în scris cu mult înainte de structurarea primelor alfabete fonetice, la care semnele sunt atasate sunetelor produse vocal, a existat un sistem de transmitere a informatiei prin imagini, numite pictograme sau alteori ideograme, fãcându-se asocierea dintre semnele grafice si diferitele stãri sau sentimente. Scrierea alfabeticã a permis o compactare a comunicãrii permitând o eficientã crescutã, dar în acelasi timp fãrã imagini continutul a devenit tot mai sãrac în ce priveste exprimarea sentimentelor sau emotiilor.
De ce oare copiii se bucurã de cãrtile bogat colorate cu imagini felurite ce le stimuleazã imaginatia si reveria, procese fundamentale în dezvoltarea fiintei umane? Sau de ce adultii selecteazã, de multe ori involuntar, acele materiale sau documente ce au alãturi de textul scris si anumite imagini sau simboluri grafice? De ce alegem cãrtile pe care le vom cumpãra uitându-ne în primul rând la copertã, graficã si dupã aceea la continut?
Este clar cã putem vorbi de un aspect emotional, non-verbal al comunicãrii, ce face parte integrantã din modul în care fiinta umanã comunicã, întregind paleta de exprimare nu numai cu informatii, ci si cu sentimente sau atitudini. Nu în ultimul rând, memorarea are la bazã tot un proces de asociere dintre imagine si continutul informational ce se cere a fi retinut.
Prin urmare, nu pot decât sã mã bucur de revenirea în fortã a pictogramelor alãturi de caracterele extrase dintr-un alfabet ce reproduce mai mult sau mai putin fonetica sau vorbirea umanã. De fapt, în scrierea veche egipteanã, sau ieroglificã, erau deopotrivã stilizate elemente ce tineau de sunetele vorbirii, precum si de partea emotionalã, imposibil de descris pe deplin în cuvinte articulate. De multe ori un ochi de soim sau imaginea unui anumit obiect sau animal era mai potrivitã decât expunerea plicticoasã si plinã de simboluri grafice a ideilor comunicate.
Scrierea pur alfabeticã a constituit o simplificare a acestei vechi scrieri cu scopul comunicãrii cu natiuni strãine pentru ei la acea datã, în genul popoarelor semitice, inclusiv cu evreii. Dar îmbinarea dintre caractere fonetice, sau fonograme, si imagini, sau pictograme, reprezintã o transpunere corespunzãtoare a componentelor informationale dar si emotionale ale comunicãrii umane.
Prin urmare, vã invit sã folositi aceste simboluri grafice, însã fãrã a abuza de ele, fiindcã oricât de multe sentimente am avea de exprimat, totusi cuvintele sunt cele care contureazã în cele din urmã sensul. Si de asemenea, invit pe toti fanii de „messenger” sã foloseascã propozitii complete atunci când au de spus ceva si sã nu se mãrgineascã doar la limbajul de pesterã, partial articulat, lipsit de predicat, în genul „Eu, Tarzan. Tu, Jane”. Frumusetea comunicãrii se atinge atunci când îmbinãm informatia cu sentimente si atitudini, când cuvintele sunt exprimate pe fundalul celor mai calde emotii, care aduc în cele din urmã nu numai cunostintã, ci si bucurie în inima celor care iau act de ceea ce noi exprimãm.
Sã facem comunicarea umanã cât mai frumoasã cu putintã, aceasta este dorinta mea, iar viata noastrã sã fie plinã de sentimente pozitive si luminoase. Atunci nu ne va pãrea rãu cã trãim, suferim sau plecãm din aceastã lume. Trãim unii prin ceilalti, acest lucru fiind valabil pe întreaga duratã a vietii noastre.
Sã nu fim egoisti în exprimarea bucuriei, solidaritãtii si atasamentului dintre noi si semenii nostri.
|
Octavian Lupu 8/30/2016 |
Contact: |
|
|
