Renul cu cap de lemn
Renul Rudolf : Un neamt mare, si gras, care seamana cu Ioan Alexandru, in tinerete, doar ca a mai crescut intre timp, si care gesticuleaza, in engleza, in timp ce un traducator ii citeste de pe buze, in romana: - Contrar aparentelor, dragii copii, Mos Craciun este casatorit. Si pot sa va jur cu mana pe constitutie, asta ca sa ma intelegeti, ca nu am cum sa va traduc copita – ca Mosul are reale probleme. O, si daca ar fi numai reale… Dar are chiar si probleme virtuale… De rezolvat… Si – el nu spune niciodata nimic, ca sa nu deranjeze – stiti, asta ar mai lipsi, sa afle toti copiii de pe lumea asta, ca mos craciun este falit… ce s-ar mai alege de credinta copiilor? In jucarii? Ma rog, eu ar trebui sa ma consider fericit. Ca n-as mai avea ce sa car… Si totusi, va rog sa ma credeti, cand il vad asa de chircit, de dureri de stomac, chiar daca rade, in timp ce va traduc – de fapt, renul vrea sa spuna, in timp ce incearca sa exprime starea de fapt si de drept a lui Mos craciun, onorata instanta si inocenta copilareasca – numai de chiulit nu imi arde mie… Si atunci, ce sa fac? Fotografiez si eu, in stanga, in dreapta, poate pica ceva… Retrocedari… in natura… Desigur, lista de dorinte a lui Mos Craciun este lunga… Daca l-ati cunoaste… Cu adevarat… Asa cum il cunosc eu… El ar vrea - sa va spui una tare de tot - sa nici nu existe… Ca sa poata sa va aduca nu numai tot ce vreti… Si tot ce isi doreste el… sa fie toata lumea fericita… de cand? Parca el stie, cand s-a nascut? Pana cand? Ati vazut vreodata vreun Mos Craciun, care sa nu vina, cat mai exista macar, un singur copil, pe lume? Dar, dincolo de toate acestea, eu, ca om – ma scuzati , nota taducatorului – ren, care il cunosc, de atata bucurie de vreme, pentru unii, tot mai vie, pentru altii – dar sa nu va ofilesc fanul sarbatorilor - el, mosul atat de asteptat, are probleme grave, stimati copii, in familie. Caci cea mai mica dintre fetitele lui, - si daca ati sti cate a iubit, iubeste, si va iubi – ii stiu eu bine, toate escapadele – ma rog, i le-au iubit si alti reni, chiar la nunta lui, dar el a tacut malc – ce era sa spuna? – ca doar nu era sa isi strice nunta singur – ei bine, cea mai mica dintre fetite, mica sirena, cere intr-una: haine… haine… haine… Cea mare – har craciunului, ca l-a ingrasat, si el – si a ajuns macar sa isi cumpere singura hainele… la nivel peste media comuna, de tara… Dar iubita lui sotia… Craciunita… lumina ochilor lui… pe care o vede atat de rar…Si cand o vede, nu stie ce sa-i mai faca in dar… e cam bou, dupa parerea mea… Dar, ea, saraca, nu ii cere nimic…stie cu ce falit arde de-a face… Mos Craciun este poet… Buticar…la Humanisanitas… Uitati-va la el, cum arata… Nu-i asa ca e martian? Pai, ce poti sa pretinzi de la toata simfonia asta? Lingura de lemn, zugravita ideal, la pretul perfect, de 1 Ron? Pe inghitit copia imperfecta a unui craciun de vis, pentru intreaga tara? Si toata Planeta? In faza necontenita de prototip? Nerealizabil? Dragi copii, ( Isi falfaie renul coarnele, ca un mamam , de fapt, el este chiar un caine; Pluto; nu stiu daca l-ati identificat; ) Mos Craciun nu a cerut niciodata. Mila cuiva. El a fost bucuros cand a putut sa ofere ceva, din munca lui. O fi fost buna/ O fi fost rea? A facut, ce i-a mai ramas de facut, intotdeauna, ca sa nu ramana pe drumuri. Poate, maine, va trece ca acest om, bine imbracat, pe aceasta strada muncitoare, si va cauta un cadou, intr-un tomberon…Pentru ca meseria lui, de cosar, de hornuri de camine statornice, si fericite, si iubite, a ramas fara cautare… Dar Mos craciun stie , acum. Care este cel mai ieftin dar… Si unde se poate da… Nu o sa va vina sa credeti… Si il veti blama… O rugaciune… Dar nu pentru voi… Pentru el… Si nu pentru el, se roaga… Se roaga ca sa poata rezista… sa mai puna un pas… sa nu fie o povara… nimanui…pe avalansa asta de cadouri… Pe care si le imagineaza… si nu poate sa le imparta… Cui ar merita… Tuturor celor care …. Au nevoie? Nu au nevoie? Nu mai stie nici el… Si atunci… Va face si el, pe masura posibilitatilor lui, o paine, poate, cadou, pentru toata lumea asta… Si va avea grija de familia lui… Sunt alti Mosi Craciuni, mai mari, care ar fi bine, acolo unde se duce el, sa aiba grija, de toti copiii – de la nou-nascuti – pana la copii batrani, intelepti, si mari…Si sa ierte… atatia, si atatia , copiii, rai… Cu conditii clar exprimate…si indeplinite…exemplar…Nu vreau sa va sperii… Craciunita lui stie bine…Unii copii sunt neinchipuit de rai… beau chiar si vieti de om… Mosul meu este un mos poet… Sa nu faceti ce face el… sa faceti ce zice el…: Copii, fiti cuminti! Sanatate, si succese in creatie! Chiar daca uneori, este atat de greu… cand si simturile, iti sunt amputate… Tot mai sus! Curati, pe cerul albastru!
|
Jianu Liviu-Florian 12/30/2015 |
Contact: |
|
|