Margaret Atwood , o renumită scriitore canadiană
Margaret Atwood s-a născut în 1939 în Ottawa.
A urmat cursurile colegiului Victoria, apoi ale Universitătii din Toronto si ale colegiului Radcliffe din Cambridge Massachusetts. A studiat de asemeni pentru 3 ani la Harvard University.
A publicat 13 colectii de poezie, 10 romane, 5 colectii de proză scurtă si două lucrări de critică. Este o scriitoare recunoscută international în America, Europa si Australia.
Opera ei a fost tradusă în 13 limbi străine.
A primit numeroase premii printre care Governor’s General Award (pentru “The circle game” si “The handmaid’s tale”),a devenit Companion al Ordinului Canadei (1981), a primit Giller Prize (pentru “Alias Grace”), Medalia de Onoare a National Arts Club, New York (1977), Booker Prize (pentru “The blind assasin”). A primit diplome de onoare de la peste 10 universităti printre care si Oxford University.
Ca si Northrop Frye, unul dintre profesorii ei, preocuparea ei centrală este rolul mitologiei personale si culturale în viaţa individuală. In “The circle game”(1961) ea vede omul modern ca fiiind pradă invaziilor de frică şi paranoia din gîndul subliminal, om care este totuşi supus unei ordini a civilizaţiei continuu contrazisă de un barbarism al secolului 20. Mintea raţională trebuie înteleasă împreuna cu partea neagră a sufletului care a fost reprimată de ideile civilizate de ordine.
În poezia sa scriitoarea foloseste un stil fără emotii care sochează pe cei care sînt obisnuiti cu poezia conventională.
Poeziile sînt frecvent scrise din punctul de vedere al unor indivizi alienaţi (chiar in pragul nebuniei). Ele exprimă neîncredere în lumea de zi cu zi considerînd-o o lume plină de decepţii şi foarte superficială. Atwood consideră că numai o “călătorie în interior” poate să ne ajute la redescoperirea dimensiunii noastre mitice si primitive.
Atwood scrie şi despre pericolele mentalitatii coloniale si a consecinţei lipsei identitătii canadiene în lucrarea “Survival: A Thematic Guide to Canadian Literature”(1972).
Poemul “Two headed poems”(1978) este o elegie pentru o natiune divizată între două culturi. Conducatorul natiunii canadiene vorbeste doua limbi si dezbate: “is not a debate/but a duet/with two deaf singers’.
Atwood este o moralistă asemanatoare d-nei Zoe Dumitrescu Busulenga fostă conducătoare la Institutul de critică literară “George Calinescu” din Bucuresti avînd aceeasi statură de femeie puternică gen Margaret Thacher. Dacă aveti ocazia să ajungeti la Reference Library din Toronto acolo se găsesc filme despre crezul artistic al d-nei Atwood, filmate în cadrul poetic al parcurilor naturale din provincia Ontario.
În “Interlunar”(1948) ‘Snake poems’ sînt influente ale liricismului lui D.H. Lawrence din poemul’The snake’.
Northrop Frye avea teoria “garnizoanei” în sensul că canadienii sunt alienati din cauza naturii înconjuratoare dar si din cauză că se consideră victime dat fiind relatia Canadei în raport cu Imperiul britanic si mai apoi cu America. Atwood încearcă să se opună acestei teorii prin propria ei operă.
“THE JOURNALS OF SUSANNA MOODIE”(1970, 1998) este povestea unei coloniste canadiene care pastrează în minte convenţiile unei lumi victoriene, pe care încearcă să le apere. Ea este însă contrazisă de natura străină din noul sau mediu. Ea are o mentalitate de garnizoană caracterizată de Frye ca si de Atwood ca sensibilitate candiană.
În romanele sale personajul principal este femeia.
În “The edible woman”, Marian încearcă să tragă alarma legat de o societate sexista de aceea ea găteste o prajitură în formă de femeie pe care o oferă bărbatului în locul ei.
În “Surfacing” naratoarea caută în sălbaticia nordului Quebec pentru a-l găsii pe tatăl sau care este botanist si care a dispărut. Aici este tratată mentalitatea vestică privind natura. Ea este văzuta ca o materie primă pentru mitul progresului tehnologic. Ea isi arată eroina ca pregătindu-se de un ritual shamanistic pentru a recupera o participare mistica si primitivă în natură prin care eroina se recreeaza pe sine însusi.
Atwood intră în viitor cu “THE HANDMAID’S TALE”(1985). Ea vede societatea americană ca o dictatură fundamentalistă în care femeile ca servitoare vor trebui să producă copii pentru o elită a guvernului. Infertilitatea vestului datorată poluarii chimice va fii folosită de fundamentalisti de dreapta pentru a-si impune regulile represive teocratice.
“Alias Grace” este un roman istoric bazat pe o crimă întîmplată în Canada în 1843. Eroina principală Grace Marks are de petrecut 16 ani într-un penitenciar din Kingston pentru complicitatea ei într-o crimă în care este omorît seful ei Thomas Kinnear, împreuna cu servitoarea/amanta lui. James McDermott complicele lui Grace, servitor si el, deja fusese spînzurat pentru crima comisa.
Grace susţine ca nu îsi aminteste de crimă. Dr. Simon Jordan, reformator si spiritualist a fost adus în Canada ca să stabilească dacă Grace este vinovată sau nu. El face parte dintre pionierii noii stiinte a bolilor mintale. Romanul devine o meditaţie despre natura identităţii, memorie si inconstient în cadrul explorării relatiilor femeie-bărbat.
Romanul “The blind assassin” a fost publicat concomitent în 5 ţări. El este titlul unui roman publicat postum de Laura Chase. Romanul este narat de sora ei Iris care are acum 80 de ani. Isi aminteste copilaria într-un orasel din Peninsula Niagara din sudul Ontario. Cînd mama lor moare copilele sînt crescute de o servitoare credincioasă familiei. Mai tîrziu fetele cunosc un tînăr cu vederi de stînga care este suspectat de comunism. Iris este forţată să se căsătorească la 18 ani cu un om mult mai în vîrstă, cu vederi de dreapta, un industrias din Toronto. Aceasta dat fiind că tatal ei îsi vede afacerea ruinata de depresiunea din 1933 si fetele sînt amenintate cu mizeria. Romanul este lung şi are intreţesute cîteva povesti în el. Atwood îsi arată talentul de scriitoare.
Bibliografie:
The Concise Oxford Companion to Canadian Literature editata de William Toye
|
Dana Mateescu 12/27/2015 |
Contact: |
|
|
