Reflectii ; Ce repede au trecut zilele !
Deunazi, la o masa de restaurant, comesenii nostri se plangeau de anul trecut, zicand ca le-a adus ghinion pe toate planurile. Spontan am simtit compasiune, dar si o usoara satisfactie interioara, fara rea vointa. Stiu cum e, cand toate merg anapoda.
Dar anul meu n-a fost rau deloc. Comparativ cu anii precedenti, am avut mai putine neplaceri in mai toate domeniile importante. Sanatatea, finantele, calatoriile, familia si prietenii nu au facut salturi calitative mari, dar si-au consolidat pozitiile, dand semne de stabilitate. Poate si pentru ca pretentiile noastre n-au mai fost asa mari. Daca dau crezare stirilor, situatia generala e in curs de inrautatire, asa ca nu pot decat sa ma bucur daca la noi se mentine nivelul constant.
Pe masura ce trece vremea, in ciuda neplacerilor inerente avansarii in varsta, e un adevarat deliciu sa constati cum se alege graul de neghina in vietile noastre, fara sa mai fie nevoie de un efort explicit. De parca undeva sus s-ar decide cu intelepciune cine merita sa ramana in cercul nostru si cine e mai bine sa se estompeze in fundal, ce fel de obiecte sau produse ne sunt cu adevarat necesare si care din ele chiar nu ne trebuie deloc, ce fel de alimente ne fac bine etc.
Nici noi nu mai suferim asa de tare ca inainte daca nu iese vreo combinatie. Am crescut si stim ca in viitorul apropiat se va ivi altceva care ii va lua locul. E o desfatare, pentru ca abia acum constatam cat timp cheltuiam inutil pentru lucruri care de fapt nici macar nu ne interesau.
Pentru mine, personal, raman sfinte si la mare prêt : scrisul – cat mai sincer si mai inspirat, care sa indemne la reflectie si sa trezeasca un zambet optimist pe buze ; natura, in toate fatetele ei ; ritualurile zilnice care par mici, dar intretin caldura din inimile noastre si ne fac sa tinem aproape si sa ne ingrijim unii de altii.
Ma dau in vant dupa vorbe frumoase, spuse raspicat, nu umor sarcastic sau sageti ascunse printre randuri. Imi place muzica buna, hrana cu gust, oamenii destepti si echilibrati, care nu au nevoie sa-mi joace o piesa de teatru prost doar ca sa faca impresie buna. Oameni pe care nu-i intereseaza sa ma schimbe, decat daca este in intersul meu personal.
Anul care a trecut a fost plin de astfel de lucruri. Nu stiu daca ele au venit la mine pentru ca le-am tinut deschisa usa, sau am avut pur si simplu noroc de un an bun. Dar sunt infinit recunoscatoare si nu astept nimic mai mult decat acelasi rezultat si de la anul care vine. Sa dea Domnul sa putem construi pe fundamentul acesta frumos, in aceeasi directie, mereu pe un plan superior, dar cu premise identice! Multumesc Observatorului pentru ca face parte din acest tablou armonios si sper sa va am alaturi si in anii care vor veni !
Bennisa / Decembrie
|
Gabriela Calutiu Sonenberg 12/19/2015 |
Contact: |
|
|