Două premii, doi gentlemeni - Pictorul Vladimir Zamfirescu si scriitorul Ion Lazu
Luna noiembrie s-a remarcat la Bucureşti prin două evenimente însemnate de acordare de premii în domeniul culturii:
Marti, 10 noiembrie 2015, la Primăria Sectorului 2, în sala de consiliu, a avut loc Gala de acordare a Premiilor Filialelor Bucuresti ale Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2014.
Este al unsprezecelea an când această ceremonie, la care sunt răsplătiti cu premii scriitori bucuresteni de valoare, membri ai USR, dar si debutanti remarcabili, este organizată si găzduită de Primăria Sectorului 2.
La Filiala Proză au fost acordate două premii: Cartea anului - Ioan Grosan si Opera Omnia - Ion Lazu; la Critică literară premiul Opera Omnia a revenit lui Alex. Stefănescu; premiul Opera Omnia al Primăriei sector 2 a revenit octogenarului Barbu Cioculescu.
Lista completă a premiatilor Filialelor Poezie, Proză, Dramaturgie, Critică literară, Traduceri si Copii-tineret se află pe site-urile Filialelor şi pe cel al Primăriei sector 2.
Joi, 12 noiembrie Academia Română, Ministerul Culturii si revista Contemporanul au organizat în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Bucuresti Gala Premiilor Contemporanul • 2015. Premiatii au fost: Tesu Solomovici - Premiul de Excelentă ca istoric al culturii si sustinător al limbii si literaturii române în Izrael; Mircea Martin - Premiul de Excelentă în istoria si teoria literaturii; Gabriel Andreescu - Premiul pentru curaj si radicalism; si Vladimir Zamfirescu - Premiul de Excelentă în Artele Plastice. Premiile au fost înmânate de acad. Nicolae Breban si de poeta Aura Christi, redactor sef al revistei Contemporanul.Ideea europeană.
Ambele evenimente au avut loc într-un cadru festiv si au fost un prilej de întâlnire si comuniune spirituală a unor valorosi creatori români. Aceste ceremonii s-au distins prin înalta lor tinută, prin prezenta unei elite intelectuale, ca invitati si participanti în audientă, printr-o chibzuită si bine-meritată selectionare a celor onorati de către respectivele jurii, si prin discursuri emotionante si pline de semnificatie.
Am hotărât să mă aplec asupra a doi din cei premiati: pictorul Vladimir Zamfirescu si scriitorul Ion Lazu. Alegerea mea este numai partial bazată pe faptul că acestia sunt cei pe care mi-a fost dat să îi cunosc personal (în 2008 Ion Lazu a venit în California cu sotia lui, actrita Lidia Lazu, invitată de mine să tină recitaluri Blaga, iar în 2009 am avut minunata ocazie să vizitez atelierul lui Vladimir Zamfirescu din cartierul Televiziunii). Sunt însă multe alte motive importante care mi-au determinat alegerea.
Este în primul rând asemănarea dintre acesti doi creatori, desi ei activează si s-au făcut remarcati în domenii diferite. Ambii au fost onorati pentru vasta lor operă de o viată. De vârste apropiate, ambii sunt talentati si prolifici, au o tenacitate de creatie iesită din comun, si sunt adevărati gentlemeni. Pe ambii i-a caracterizat de-a lungul devenirii lor artistice (si acum voi parafraza spusele Maestrului Zamfirescu într-unul din putinele interviuri pe care le-a acordat) discretia, perseverenta si înalta constiintă artistică. Mereu departe de luminile reflectoarelor, fiecare dintre ei nu a vrut altceva de la viată decât să creeze în liniste, în intimitatea atelierului si respectiv a mesei de scris. S-au tinut cu dinadins departe de oportunitătile societătii comuniste si de intrigi. Au trebuit să astepte uneori îndelung aprecierea celorlalti, urmându-si vocatia si reusind să-si continue activitatea creativă, cu devotiunea pe care o au pentru ceea ce fac.
Vladimir Zamfirescu este fără îndoială cel mai important pictor român al timpurilor noastre care îmbină armonios stilul traditional cu cel modern. Elevul preferat al lui Corneliu Baba, el a creat o artă care construieste superb o punte între spiritual si real. Expozitia retrospectivă care a avut loc la Galeria Dalles în 2009, coplesitoare în sine, a scos în evidentă complexitatea operei pictorului. Realizate într-un stil inconfundabil, picturile lui cu teme spirituale nu pot fi considerate religioase. Nudurile îl îndepărtează de canoanele bisericesti ale icoanelor. În personajele pe care le reprezintă captează tensiunea umană, cu trupuri si chipuri torsionate, suferinta dar si iubirea. Este un adevărat maestru al luminii, culorii si compozitiei. Picturile lui transmit o fortă care-l captează pe privitor. Figurile alungite din tablourile sale amintesc de cele ale lui El Greco, dar sunt mai umane, mai personale. Gama de culori merge de la sumbru până la foarte diafanul impresionism a lui Monet. Trăirile pe care le sugerează picturile lui Zamfirescu sunt pe toată gama, de la teamă la iubire, de la suferintă la extaz. Apreciat în străinătate ca un talent exceptional, a pictat-o pe regina Suediei, si a obtinut numeroase premii în tară si peste hotare. Are opere în colectii private în numeroase locuri de pe glob. Frumoase, puternice, picturile lui se întipăresc adânc în sufletul privitorului.
Romancier, poet, eseist, memorialist si fotograf, scriitorul Ion Lazu, geolog prin pregătire, crează opere de fictiune cu un condei de o iscusintă mai rar întâlnită, si atât în proză cât si în poezie reflectă o sensibilitate specială. Despre romanul lui, Veneticii, în care abordează subiectul exilului în propria tară (familia lui de basarabeni de pe malul Nistrului strămutată în Oltenia) s-a spus că ar trebui introdus spre a fi studiat la liceu, si că ne prezintă cel mai frumos portret al mamei din literatura română (după aprecierea Anei Blandiana). Dar pe omul de cultură Ion Lazu, pe care invidia de breaslă nu l-a atins niciodată, îl pasionează promovarea tuturor scriitorilor de valoare: A pus, în Bucuresti, în cadrul unui proiect sustinut de U.S.R., dar initiat si efectiv “dus în spate” de el, peste 200 de plăci memoriale pe casele scriitorilor dispăruti. Scrisul lui Ion Lazu, de mare expresivitate si rafinament stilistic, captează stări, caractere si peisaje în jurnalul lui personal pe care îl tine de foarte multi ani, din care au apărut deja câteva volume. Ion Lazu captivează pe cititor prin talentul cu care prezintă situatii edificatoare în cartea jurnal “Odiseea (punerii) plăcilor memoriale”. El promovează necontenit operele scriitorilor români valorosi, cu deplină întelegere, cu perseverentă, si obiectivitate în blogul lui cât si în bogatele volume de Calendar al Scriitorilor , peste 2000 pagini, recent publicate în editie definitivă. Florentin Popescu vorbeste despre cum „Ion Lazu cultivă cu a atentie, acribie si dragoste în gradina lui literară” aceea „floare” devenită „rară, solidaritatea de breaslă, de breaslă literară cel putin” unde unii îsi „scriu textele cu vitrol în loc de cerneală”.
Ridic un pahar de miresme parfumate cu adâncă apreciere pentru acesti doi creatori de mare rafinament artistic, cât si pentru toti cei premiati în cele două evenimente.
© Autoarea retine drepturile de copyright pentru textul din acest material.
|
de Ileana Costea 11/20/2015 |
Contact: |
|
|
