Noiembrie în flăcări - grupaj de versuri
FLOAREA DE LOTUS
După ani de secetă îndelungată, Ploaia se revarsă ca din senin, Nebănuită, neasteptată...
Niciun semn prevestitor de furtună, Nicio adiere de briză Pe tărmul de la marginea zării, Niciun val încretind Întinderea linistită de apă, Împăcată cu sine, Sub dogoarea pustiitoare a amurgului!
Ca o vrajă s-au răsucit norii, Si trupul subtire al tornadei A început să danseze, Luând prin surprindere Sufletul pustiului Si unindu-l definitiv Cu înaltul albastru al cerului...
Noptile deveniră incandescente, Licuricii invadară plaja toridă, Sfărâmând-o si mutând-o din loc. Valurile continuau să lovească stânca Unde Farul se prăbusise Si se pierduse în adâncul de taină Al mării..
... Si ploaia cădea, cădea, necontenit, Ocrotitoare, caldă, melancolică.
În sufletul pustiului, Începuse să înflorească albastru Lotusul...
PREVIZIUNE
Cum să spun că nu ai fost, Când vorbele tale de specii calde, Astrale, Îmi picură în urechi încă Ecourile unei muzici Medievale?
Cum să spun că nu ai fost, Când tu deja esti aici, Poem tulburător, ermetic, Lovind în tărmul sufletului Ca un tsunami Bezmetic?
Închide-mă în căusul mâinii Si lasă-mi palma stângă să o citesc...! Îti voi spune soptit, dar ferm, Ce văd... Trebuie să întelegi: Pentru noi, moarte nu va fi Cel putin Două secole întregi!
DOAR UN VIS
Un val năvalnic saltă-n slavă muntii, Ivit dintre străfunduri de fiord, Aievea îi percep căldura vie Si cântecul din lira de la sold.
El trece prin oglindă înspre mine, Si chipul mi-l îmbracă în tăceri; Pe drumul meu de flori, presară fluturi, Atât de vii si-atâta de stingheri!
Mă ia de mână si mă duce-n portul, Unde un vis cândva mi s-a surpat, Si asteptăm să iasă la lumină Corabia cu timpul scufundat...
Atâtea flăcări ard în paraclis, Dar tu si nava mea sunteti doar vis...
|
Domnita Neaga 11/17/2015 |
Contact: |
|
|