Cu linguri de ceată
Spre humă secundele-n ropot migrează,
e lună oceanul - îneacă haremuri;
de verde ce-i mânzul, pupila-mi nechează,
a lumii grimasă te face să tremuri…
„Te hominem esse memento!” * - sub vremuri.
Spre humă secundele toate se-ncurcă
dungate-academic – vertebre-n siroaie;
în pântece glasuri a nastere urcă,
pe luturi se gudură apa de ploaie…
„Te hominem esse memento!” – sub straie.
Spre humă secundele udă misterul,
mă dor echinoctii ce suflă în vele;
prin răni aramaice vindecă cerul,
iar clipa rânjeste si muscă din ele…
„Te hominem esse memento!” – sub stele.
Spre humă secundele-si lasă lumina,
golgote îmbracă mereu în surtuce,
cu linguri de ceată îsi mestecă vina -
acuze pe-a sâmbetei apă s-or duce…
„Te hominem esse memento!” – sub cruce.
* Tine minte că esti om! (îndemn latin)
|
© Valerian Bedrule 11/12/2015 |
Contact: |
|
|
