Alan Greenspan sau Papa Francisc ?
1. DISTRUGEREA CREATOARE
Economistul american Alan Greenspan, ai cărui strămosi paterni au imigrat în America de Nord la începutul secolului trecut, venind din România, a fost timp de 19 ani (1987-2006) presedintele consiliului de conducere al Rezervei Federale, banca centrală a Statelor Unite si inima sistemului financiar american. Infintată de Congres în 1913, institutia a primit initial trei sarcini privind politica monetară a uniunii: să asigure utilizarea maximă a fortei de muncă, să stabilizeze preturile si să asigure mentinerea îndelungată a unor dobânzi moderate. De-a lungul anilor, atributiile Rezervei Federale au fost însă continuu lărgite si în prezent ea este cea mai puternică organizatie financiara din lume. Iar presedintele ei, care o conduce independent de orice interferentă politică sau de altă natură, se bucură probabil pe plan intern si extern de mai multă influentă decât însăsi presedintele USA.
In 2007, la scurtă vreme după retragerea sa din foarte importanta functie pe care a detinut-o sub patru presedinti de diferite orientări politice (Reagan, cei doi Bush si Clinton), Greenspan a publicat volumul întitulat The Age of Turbulence – Adventures in a New World. In bună parte autobiografic, opul constitue – după chiar afirmatia autorului, constient de propria-i importantă – si o profesiune laică de credintă, de fapt un mesaj politico-economic adresat posteritătii “din simt de răspundere fată de istorie”.
Greenspan recunoaste că formatia lui profesională a fost influentată de conceptiile filozofice iluministe promovate de John Locke, dar si de teoria clasică a economiei de piată liberă – elaborată de Adam Smith în secolul XVIII – care domină în prezent economia capitalistă globală. De asemenea, el si-a însusit conceptul de “distrugere creatoare”, enuntat în 1942 de profesorul de la Harvard, Joseph Schumpeter. In viziunea lui Schumpeter capitalismul este prin natura sa o metodă de continuă schimbare economică, revolutionând fără întrerupere economia prin distrugerea vechilor structuri si înlocuirea lor neîncetată cu altele noi. “Am fost de părere că (Schumpeter) avea dreptate si am abservat acest proces în actiune de-a lungul întregii mele cariere,” scrie Greenspan care este un partizan entuziast al capitalismului si al laissez-faire-ului. Părere într-o oarecare măsură îndreptătită atâta vreme cât dezvoltarea economică fără precedent din ultimele decade, nu numai în tările avansate, dar si în lumea în curs de dezvoltare, a demonstrat superioritatea capitalismului fată de experimentul falimentar al economiei centralizate socialiste, impus de guvernări autocratice care au terorizat timp de saptezeci de ani sute de milioane de sclavi. “Prăbusirea uimitoare a blocului sovietic a dus sau a accelerat abandonarea planificării centralizate în întreaga lume, în frunte cu China si India,” constată el.
Greenspan crede că în această conjunctură, economia contemporană a Statelor Unite, beneficiara unei politici de relaxare a controlului guvernamental si de eliminare a tarifelor începută în anii saptezeci din secolul trecut, rămâne în continuare cea mai mare si competitivă economie din lume. Plin de încredere el prezice că “USA este suficient de stabilă cultural pentru ca în următoarele două generatii să ne asteptăm numai la putine schimbări.”
S-ar părea deci că “distrugerea creatoare”, adică înlocuirea vechilor tehnologii si a metodelor învechite de productie cu altele noi, este o trăsătură esentială a capitalismului oferind cea mai eficace solutie pentru mărirea productivitătii si deci fiind unica sursă ce poate asigura fericirea omenirii prin cresterea continuă a nivelului de trai.
Dar mai există si reversul medaliei. In primul rând “distrugerea creatoare” creează si întretine în societate o stare de instabilitate cronică si însăsi Schumpeter a fost de părere că procesul nu poate continua la infinit. “Asa cum a distrus structurile societătii feudale, capitalismul îsi distruge si propriile lui structuri,” a scris el. In plus procesul afectează negativ mediul înconjurător si societatea printr-o risipă imensă de resurse naturale si umane. Fabrici întregi îsi demontează liniile de asamblare si trimit la fiare vechi masini-unelte uneori aproape nefolosite fiindcă s-a găsit undeva un mod nou de productie mai ieftin. Iar de când a început noul mileniu cam un milion de oameni din forta de muncă americană (cca. 150 de milioane) îsi pierd locul de munca în fiecare săptămână din cauza restructurărilor, a eliminării de pe piată a companiilor cu tehnologii depăsite sau datorită inundării pietii cu importuri din tările cu mână de lucru mai ieftină. Unii dintre someri se reangajează în industriile nou create, dar majoritatea trebuie să se recicleze si să accepte salarii mai mici. Greenspan recunoaste că “cu cât concurenta este mai acerbă si în consecintă cu cât mai repede se învechesc echipamentul si specializarea muncitorilor, cu atât creste stresul si îngijorarea celor angrenati în economia de piată… si oricât de impresionant de productiv s-a dovedit a fi capitalismul, ceea ce-l face vulnerabil este impresia tot mai răspândită că acesta favorizează în mod crescând pe cei abili si castigurile nu sunt distribuite echitabil.” Confruntată cu aspectele sinistre ale “distrugerii creatoare” majoritatea omenirii a acceptat un nivel mai scăzut de bunăstare în schimbul reducerii stresului asociat concurentei libere, adoptând diferite forme de securitate socială. Insă securitatea socială frânează laissez-faire-ul prin legiferarea muncii si prin programe guvernamentale de redistribuire a beneficiilor acestea fiind, după Greenspan, obstacole în calea progresului care trebuie înlăturate. “Intr-o lume aflată în concurentă globală, pietele nu pot tolera – fără efecte negative severe – decât un nivel limitat de securitatea socială. Europa de exemplu se zbate în prezent ca să găsească o cale acceptabilă de-a reduce pensiile si protectia muncitorilor împotriva pierderii locurilor de muncă,” conchide el, fără însă a analiza urmările.
Există oare si alte alternative?
(va urma)
Penicton B C / Oct 2015
|
Gabriel Watermiller 10/13/2015 |
Contact: |
|
|
