Reflectii : Inteligenta umana
Citeam undeva ca notele de la scoala nu arata neaparat inteligenta si ca varsta nu defineste intotdeauna maturitatea. Este adevarat. Cu toate acestea, testele psihometrice (testele IQ) raman, dupa mai mult de un secol, modul dominant de a masura inteligenta. Subiectii trebuie sa rezolve tot felul de probleme abstracte care implica abilitatea matematica, fluenta limbajului, vizualizarea spatiala, sa dovedeasca memoria pe termen scurt, memoria asociativa si abilitatea de a lua o serie de fapte memorate, de a le extrage mental si de a opera cu ele pentru a rezolva o problema. Mai sunt testate viteza cu care cineva poate face calcule mentale, ortografia si capacitatea spatiala si logica de a intelege ce schimbari vor avea loc in cazul in care conditiile variaza.
E posibila oare masurarea corecta a inteligentei prin rezolvarea celor descrise mai sus? Exista o continua dezbatere pe aceasta tema intre psihologi. Teoriile psihometrice se bazeaza pe un model care arata inteligenta ca o combinatie de aptitudini masurate prin teste mentale. Multi experti sugereaza si alte elemente importante care contribuie la inteligenta, inclusiv factori sociali si emotionali: luarea de decizii bune, integrarea in societate, valorile personale, adaptarea la mediul inconjurator, creativitatea, caracterul si personalitatea.
Howard Gardner, profesor de educatie la Universitatea Harvard si autorul teoriei inteligentelor multiple, e cel care a sugerat ca expresia numerica a inteligentei umane nu este un mod corect de a arata abilitatile cuiva. Cineva poate fi bun la invatarea limbilor straine dar sa nu poata canta la un instrument, de exemplu. Un simplu numar nu poate reprezenta in mod adecvat capacitatile complexe si diverse ale unui om. In 1983 el a identificat 7 tipuri de inteligenta pe care toti oamenii le au intr-o masura sau alta:
Inteligenta matematica si logica: Capacitatea de a intelege si a invata matematica, de a face fata unor argumente logice complicate (inteligenta predominanta la matematicieni, ingineri, logicieni).
Inteligenta lingvistica: Abilitatea excelenta de a comunica, atat oral cat si in scris, uneori chiar in mai multe limbi, sensibilitatea la intelesul cuvintelor, folosirea lor in scopuri expresive (inteligenta predominanta la scriitori, poeti, oratori, traducatori, avocati).
Inteligenta kinetica corporala: Capacitatea de a-si folosi propriul trup sau parti ale lui (maini, degete, picioare) pentru a rezolva probleme, pentru a crea lucruri (inteligenta predominanta la dansatori, atleti, contorsionisti, chirurgi).
Inteligenta interpersonala: Abilitatea de a percepe sentimentele altor oameni, felul cum gandesc altii si empatia fata de ceilalti ( inteligenta predominanta la profesori, psihologi, doctori, terapisti, vindecatori, politicieni).
Inteligenta intrapersonala: Capacitatea de a se cunoaste pe sine, atat fizic cat si mental (inteligenta caracteristica oamenilor care isi stiu propriile interese, abilitatile si interactiunile).
Inteligenta muzicala: Abilitatea de a invata muzica, de a gandi muzical, de a analiza compozitii muzicale , de a compune muzica si a canta vocal sau la un instrument muzical (inteligenta predominanta la muzicieni, compozitori, cantareti).
Inteligenta spatiala: Capacitatea de a reprezenta lumea spatiala in minte si de a opera in ea cu success, de a sti unde te afli in relatie cu anumite locatii fixe, abilitatea de a rezolva probleme folosind vizualizarea tridimensionala (inteligenta predominanta la navigatori, piloti, sculptori, pictori, arhitecti).
In 1997 Howard Gardner a adaugat al 8-lea tip de inteligenta, inteligenta naturalista, abilitatea de a intelege relatiile dintre organismele vii, diferitele specii, de a recunoaste si clasifica obiectele din natura (inteligenta predominanta la biologi si naturalisti).
Scolile isi concentreaza atentia in cea mai mare parte pe inteligenta lingvistica si pe cea logico-matematica, ceea ce e prea simplistic. Copiii a caror inteligenta predominanta nu este una din acestea nu vor fi apreciati la adevarata valoare de catre profesori si chiar de catre parintii lor, care nu vad viitorii designeri, arhitecti, artizani, naturalisti, entrepreneuri, muzicieni, dansatori, atleti, terapisti etc.
Ma intreb cati profesori folosesc strategii de planificare si de predare a lectiilor care sa includa muzica, interactiunea sociala, multimedia, reflectia interioara, arta, expresia fizica, in timpul orelor de matematica sau limba? Fiecare copil ar trebui sa aiba dreptul sa invete in moduri care sa fie in armonie cu mintea lor unica. Nu e usor, avand in vedere numarul de elevi dintr-o clasa. In plus, e nevoie de oameni care sunt profesori prin vocatie, nu doar prin profesie, pentru a realiza aceasta.
E greu sa definesti inteligenta, dar toata lumea stie ca implica, cel putin, capacitatea de a invata si de a aplica ceea ce ai invatat, abilitatea de a te adapta la mediul inconjurator, e ceea ce faci atunci cand nu stii ce sa faci.. Expertii si nu numai ei sunt de acord ca mai importanta decat inteligenta mintii este inteligenta emotionala (EQ).
In ceea ce priveste testele IQ, va las cu un citat din Laurence J. Peter, doctor in educatie:
“Un test de inteligenta arata cateodata unui om cat de destept ar fi fost daca nu ar fi facut testul”.
|
Danuta Gherman 9/18/2015 |
Contact: |
|
|
