Opinii : Cât de cunoscuti suntem noi Românii?
Încã din copilãrie îmi pun asemenea întrebãri, mai ales dupã ce profesoarele ne spuneau cã avem una dintre cele mai frumoase tãri europene. De ce despre tara noastrã nu se vorbeste, nu se scrie, asa cum se întâmplã cu alte tãri. Se spune cã noi românii am fi vinovati pentrucã am fost si încã suntem prea modesti si asa am fost chiar din primele veacuri. Totusi, zic eu, sã nu uitãm cã tara noastrã a fost prea des invadatã si chiar divizatã, de alte popoare.
Norocul nostru este cã existãm în scrierile unora dintre autorii antici. Dacia, strãbuna noastrã patrie, era apreciatã si doritã pentru frumusetile ei naturale si mai ales pentru bogãtiile ei. Se stie cã românii au luat aurul din Dacia pentru a-si consolida situatia materialã pierdutã din cauza rãzboaielor. Dacii cunosteau si practicau scrisul. Istoricul Dio Cassius a mentionat faptul cã Decebal i-ar fi scris împãratului Domitian precum si lui Traian. Dupã secolul I se pare cã s-a folosit alfabetul latin, fapt dovedit de existenta unor scurte însemnãri pe vasele de lut. Scrierea era folositã mai ales în cancelarii si de cãtre preoti. Istoricul Herodot a afirmat cã “Dacii erau un popor cu mari calitãti morale dar si culturale “. M-am bucurat amintindu-mi de versurile lui Mihail Eminescu intitulate ”Rugãciunea unui Dac”, scrise în sept.1879:
“Pe când pãmântul, cerul, vãzduhul, lumea toatã
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodatã
Pe-atunci erai tu singur, încât mã’ntreb în sine-mi
Oare cine-i zeul cãruia-i plecãm a noastre inimi
El este al omenirii izvor de mântuire
Sus inimile voastre! Cântare aduceti-i
El este moartea mortii si învierea vietii! "
Mostenirea daco-getilor în cultura românã i-a preocupat pe multi dintre intelectuali. Miron Costin, Dimitrie Cantemir vorbesc în scrierile lor despre “neamul lãudat de Herodot“. Dacii aveau înclinatie spre arte, dar mai ales spre muzicã. Dovezi sunt instrumentele populare cum sunt fluierul si naiul. Aristotel a mentionat cã Tracii îsi versificau chiar si legile si le recitau. Strabon sustinea cã muzica “ar fi în întregime de origine tracicã" si afirma cã “Orfeu” ar fi fost de origine trac. Mai mult chiar, sunt istorici care sustin cã unele legende ar avea o baza spiritualã dacicã. Mircea Eliade era sigur cã “Mesterul Manole" si chiar “Miorita” aveau izvoarele în cultura dacicã. Dupã studiile prof. I. Rusu, în actualã limba românã ar fi un numãr de mai mult de 160 de cuvinte de origina dacicã rãmase neschimbate. Sunt si astãzi folosite numele unor localitãti asa cum erau în vremea dacilor: Abrud, Arges, Buzãu, Dunãre, Mures, Tisa, Turda, Iasi si altele. Acest fapt a fost consemnat si comentat cu mândrie de ilustrul scriitor Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Se stie cã începutul culturii are la bazã pe cea religioasã. Asa este si în cultura noastrã. Dovadã, scrierile descoperite în mãnãstiri. La Neamt documente din 1405,la mãnãstirea din Humor 1473. Cãrtile ce au apãrut în limba românã au fost gãsite la Brasov si realizate în anul 1500.
Bogãtiile tãrii noastre au fost întotdeauna râvnite de alte popoare care au dorit sã între în stãpânirea lor. Va amintiti de lungã stãpânire a imperiului turcesc, de nãvãlirile tãtarilor, de întinderea imperiului austro-ungar? Toate acestea au tinut tara în sãrãcie si pe oameni în durere.
Când mã gândesc la situatiile prin care a trecut tara noastrã îmi amintesc tot de Eminescu care a scris în 1867 celebra poezie “Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie ! “:
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie
Tara mea de glorii, tara mea de dor
Viatã în vecie, glorii, bucurie
Arme cu tãrie, suflet românesc
Vis de vitejie, falã si mândrie
Dulce Românie, asta ti-o doresc !
În concluzie : “Sã nu uitãm niciodatã cine suntem “!
Toronto / sept 2015
|
Florica Gheorghescu 9/18/2015 |
Contact: |
|
|
