Festin de Ziua Canadei
Ca în fiecare an, de 1 Iulie, Ziua Canadei, nenumărate optiuni de a sărbători acest eveniment au fost puse la dispozitia publicului: spectacole în aer liber, manifestări stradale, focuri de artificii etc.
Intâmplător, am descoperit anul acesta o nouă modalitate, si anume faptul că la bine-cunoscutul restaurant Mandarin (care anul acesta a împlinit 35 de ani de existentă), Ziua Canadei se celebrează - pe durata întregii luni iulie - printr-o suită de mâncăruri traditionale acestei tări, adăugate meniului de bază. Am salutat această initiativă, nu numai pentru că, în orice cultură, un eveniment de seamă este celebrat printr-un festin, ci mai ales pentru că fiecare fel de mâncare aduce cu sine – dincolo de plăcerea gastronomică - o frântură de istorie.
Spre exemplu, salata făcută din orez sălbatic, mere si coacăze (Apple, Cranberry and Wild Rice) ne aduce aminte de faptul că orezul sălbatic constituia una dintre principalele surse de alimentatie ale nativilor din America de Nord (Manitoba, Quebec). Coacăzele au sI ele o îndelungată istorie în această tară. Unele triburi de native le numeau “boabe amare”, în vreme ce nativii Algonquin le numeau “fructe bune”, si le foloseau extensiv, proaspete, gătite sau uscate. Primii colonisti le-au numit “craneberry” datorită asemănării florii cu un cocor (“crane”).
In sectiunea de sushi, amatorii de inedit puteau încerca asa-numitul BLT Sushi, în care pestele si legumele au fost înlocuite cu costită, salată verde, rosii si maioneză.
La capitolul mâncăruri calde, trona bine-cunoscuta “tourtičre” – o plăcintă cu carne originară din Qučbec (numele îi vine de la forma în care se coace, folosită pentru a pregăti “tourtes” – adică plăcinte). Umplută cu carne tocată de porc, vitel sau vacă (uneori si cu vânat), această plăcintă este traditională, în zona franceză, meselor de Crăciun si Anul Nou. Ce anume face această plăcintă deosebită? Faptul că în amestecul de carne tocată se adaugă scortisoară, nucsoară si cuisoare.
Alte feluri de mâncare întâlnite: Loaded Potato Skins (cartofi copti umpluti cu brânză, smântână, ceapă si costită), Maple-Glazed Salmon (somon glazurat cu sirop de artar, preparat la cuptor), sarmale umplute cu carne de bivol (buffalo). Desigur, nu lipseau Corn on the Cob, Poutine (originară tot din Qučbec – un amestec de cartofi prăjiti, brânză si sos), si Mussels Marinara (midii în sos de vin).
La capitolul desert, vizitatorii erau pusi în dificultatea de a alege între Nanaimo Squares (numite după orasul cu acelasi nume din British Columbia – reteta a fost publicată pentru prima dată în anii ’50; au forma unui sandwich umplut la mijloc cu cremă de ou, stratul de deasupra fiind din ciocolată), Butter Tarts (tarte umplute cu un amestec de unt, zahăr si stafide, servite de obicei Crăciun – au făcut deliciul primilor colonisti, acum 400 de ani)), Blueberry Pie (plăcintă cu afine), Moose Paws (un fel de Sugar Puffs, sau miciunele, acoperite cu zahăr), si Maple Cheesecake (un fel de pască glazurată cu sirop de artar). Pentru amatorii de înghetată, era prezentă, desigur, înghetata cu nuci si sirop de artar. Tot răcoritor era si iaurtul înghetat făcut din piersici de Ontario. Ca un desert inedit – costită trasă în ciocolată (chocolate-covered bacon) - aparent, de origine mai recentă; numită uneori pig candy.
|
Eliza Ghinea 7/15/2015 |
Contact: |
|
|
