Dileme : Dacǎ nu…
Este traducerea mea din limba engleză a expresiei "or else…" deseori folosită atunci când ameninti sau avertizezi pe cineva care refuză să te asculte sau să execute un anume lucru ce îi stă în sarcină. Este o expresie cu care trăiesti toată viata dacă este cazul, de când esti copil neastâmpărat si până când începi să-ti câstigi pâinea zilnică si "sefu’" te admonestează. Nu se stie precis dacă este o amenintare sau un avertisment, dar când esti vizat, te pune pe gânduri. Si începi să-ti cântăresti sansele.
- Dacă nu încetezi, ai s-o pătesti…
- Astâmpără-te, că altfel luăm măsuri…
- Dacă nu te îmbraci gros, ai să răcesti…
Si câte altele de acest gen, care te fac să cazi pe gânduri si să încerci o alternativă. Esti avertizat sau amenintat si acum este la latitudinea ta să schimbi cursul.
Îmi amintesc de un caz pe care l-am citit în ziar când un învătător a amenintat un copil. Nu l-a atins corporal –Doamne fereste- nu l-a bruscat, dar l-a avertizat să se astâmpere. Copilul, un elev, "fabrica" aeroplane de hârtie în clasă si le azvârlea spre profesor si colegi. Si asta nu în orele de recreatie. Profesorul s-a înfuriat, l-a pus să stea în picioare în coltul clasei si a continuat lectiile. Treaba ar fi rămas necunoscută dacă nu ar fi ajuns copilul acasă plângând si mama nu l-ar fi dat în judecată pe educator pentru "acces de severitate", cerând apoi demiterea sa din scoală.
Este lesne de înteles că lucrurile ajung la un astfel de deznodământ în zilele noastre, când nu mai ai voie să faci nimic din ceea ce întrece limitele unui avertisment. Tu nu vrei să-l pedepsesti pe vinovat si acesta socoteste vorba ta o expresie goală si îti măsoară slăbiciunea. Si mai este de subliniat faptul că, amenintând pe cineva pe care mai târziu l-ai iertat, nu înseamnă că ceea ce a determinat observatia, ceea ce ce a provocat nervii, a fost OK. Ameninti, ierti, este doar un semnal că viata trebuie să meargă mai departe si că omul cu pricina trebuie tinut sub observatie. Nu vreau să-ti fac observatii, să te previn, să te urăsc si să te amenint. Prefer să cheltuiesc energia mea în dragoste si întelegere. Nu în mânie si necaz. Chiar dacă sunt supărat pe tine, asta nu înseamnă că nu te iubesc. Dar sunt evenimente care se petrec sub ochii nostri, unele gresite, iar lumea este obligată să ia atitudine. Poate chiar o picătură de pedeapsă nu ar strica de loc si poate că aceasta, administrată la timp, va evita lucruri mai grave mai târziu. Pentru că NU trebuie să însemne întotdeuna NU.
Într-un alt caz recent, petrecut în regiunea noastră, după amenintări adresate fiului de 16 ani să nu mai ia masina familiei pentru că nu are carnet de sofer, părintii au trecut la o măsură mai drastică. Au sunat la politie si acestia l-au prins pe inculpat circulând cu automobilul care i s-a interzis de nenumărate ori să îl ia din garaj. Consecintele care au urmat nu sunt greu de închipuit.
Trăim vremuri de frământări si griji si luăm precautii ca să combatem consecintele. Auzim deseori vorbe ca "Fă ce îti spun, că altfel…" sau "Vino la timp, că stii ce pătesti…", "Micsorează volumul la radio că, dacă nu…" "Dacă nu vii devreme, vei găsi usa închisă!" Căutăm solutii înainte de a trece la fapte si cele două cuvinte "dacă nu…" sunt o scăpare si pentru cel care le pronuntă.
Mă întreb deseori: cum ar arăta lumea dacă toti cei avizati cu interjectia "Dacă nu"… ar asculta? Ar fi o lume ideală? Dar lucrurile nu se petrec întocmai si, de aceea, intervin consecintele. Unele mai usoare, când "Cell-phonul" este confiscat sau esti pedepsit cu rămânerea în casă la anumite ore. Altele ajung la un divort sau la pierderea slujbei si cine stie ce altele, de la caz la caz. Dar când proprietarul te anuntă de câteva luni că ai uitat să plătesti chiria?
O atitudine corectă, cu dragoste si întelegere colectivă, ceea ce noi numim "familiară", poate reduce toate măsurile de repercusiune, consecinte, pedepse si nervi.
Toronto ON
|
Harry Beer 7/8/2015 |
Contact: |
|
|
