Festivalul portului popular romanesc la Vancouver
27 iunie 2015. O zi minunata de vara. Regele soare si-a trimis caldura toropitoare peste pamant, si-a impus stapanirea pe cerul albastru. Un décor ideal, care sa starneasca bucurie si veselie. O zi in care peste 400, din cei peste cateva mii de romani care traiesc si muncesc in Vancouver, s-au adunat pentru a se bucura impreuna de reusitele in viata si traditiile comune ce ne leaga pe noi toti, oriunde am fi in lume. De la bebelusi pana la oameni cu varste foarte inaintate au venit intr-un parc inverzit, chiar de la ora amiezei, pana spre miezul noptii, pentru a sarbatori romaneste “Ziua Iei Romanesti – prima editie a Festivalului popular romanesc, eveniment initiat de Consulatul General din Vancouver si organizat impreuna cu Romanian Community Center .
Inițiativa Zilei Iei Romanesti a luat naștere pe Facebook. Peste 85.000 de iubitori ai portului popular românesc s-au alaturat acestui demers. Incepand cu acest an si noi, romanii din Vancouver, ne inscriem pe lista iubitorilor portului romanesc autentic si intentionam sa promovam IA ca brand de tara.
Ia este o piesa de arta, o etapa din istorie si o punte de legatura intre generatii dar care a stat ani de zile in lada bunicii. Din lada de zestre a bunicii, a ajuns apoi in dulapul mamei si acolo a ramas cu anii. O mai scotea din vreme-n vreme; se mai uita la ea. Si mai de fiecare data zicea si lacrima 'Uite, cat de minunat cosea bunica ta'. Apoi o aseza la loc. Ca pe o relicvã sfanta. Iar noi nu indrazneam sa ne fandosim in oglinda, ca sa nu o suparam pe bunica pentru ca pastra acest obiect vestimentar cu multa dragoste si mandrie. ‘Duminicile ºi la toate sãrbatorile, þãranul ieºea cu costumul sãu, lucrat de el ºi de familia lui, nu atât de frumuseþe, ci pentru cã la sãrbãtori cerurile se deschid, lumea nevãzutã se amesteca în lumea vizibilã, duhurile circulã ºi cele bune ºi cele rele. (Ioan Sorin Apan)”.
Din anii copilariei tin mine foarte bine serile lungi de iarna cand bunica mea statea langa soba si lucra straie populare, cusaturi pe etamina, broderii, etc. Copil fiind lucram si eu cate ceva impreuna cu bunica, dar fara o coerenta anume si vreo finalitate. Acum insa ii multumesc, in gand, pentru ca m-a invatat cum sa tin acul de cusut. Si daca pentru orice alt obiect vestimentar femeile se adunau pentru a lucra, canta si povesti, ia se cosea intotdeauna in cea mai mare taina, pentru ca nimeni sa nu poata copia modelele si povestea spusa cu ajutorul acului de cusut. Odata creata, ia era supusa permanent modificarilor pentru a corespunde varstei sau statutului social al femeii care o purta. Zestre de pret, ea era apoi oferita in dar, din generatie in generatie, celor dragi, cu urari de iubire, protectie si sanatate. Asa se face ca, aici in Tara Artarului, am adus si eu o amintire de suflet: Ia de la bunica. Cu emotie sincera, ca si cand as fi patruns intr-o lume de care nu ma simteam demna, am imbracat-o in aceasta zi speciala. Parca mirosul acela de “vechi” inca purta cu el o viata de om. De necrezut cata valoare emotionala aduce un cadou sau un lucrusor care pe langa faptul ca pui mana, pui mult suflet si mai mult decat atat, in cusaturile populare adaugi ceva langa radacinile tale. Incep sa ador Ia! Nu stiam ca poate fi atat de frumoasa si ca poate fi atat de deosebita imbracata chiar si de barbati. Frumusetea iei am redescoperit-o cu ocazia Expozitiei de Costume Populare, a prezentarii ei de catre 30 de romani, enoriasi ai Bisericii Sfanta Treime. Odata cu “defilarea” pe scena a frumoaselor costume, insotite de muzica romaneasca, domnul Radu Gligorovici, scenograful spectacolului, a comentat fiecare model de costum popular, fiecare ie cu povestea ei, cu modelul si locul de origine.
Romanii au demonstrat, daca mai era cazul, ca se mandresc cu portul popular, asa ca-si poarta cu mandrie hainele traditionale in orice colt al lumii s-ar afla.
Toate acestea au fost adevarate probe de romanism autentic. Nici ca se putea ceva mai sublim. Ceea ce au facut organizatorii sunt dovezi de iubire pentru tara, pentru traditii, pentru neam si pentru frumosul din noi si dimprejurul nostru pe care, nu intotdeauna avem ochi sa-l cuprindem. Aici as mentiona pe domnul Eremia Hapchina, presedintele Centrului Comunitar Romanesc B.C., care a primit Diploma de Merit pentru activitatea de coagulare a Comunitatii romanesti, pentru prezervarea valorilor perene ale poporului roman – limba, cultura, civilizatie, traditii iar doamna Adelina Suvagau, realizator RomPost – TV a primit diploma de onoare pentru toata activitatea ei de a prezenta, la televiziunea locala, momente din viata romanilor din Canada.
Am avut onoarea sa avem prezenti, in aceasta zi festiva, pe domnul Peter Julian, membru in Parlamentul Federal (Ottawa) si Peter Lee, membru in Adunarea Legilastiva a Provinciei B.C. care au acceptat cu bunavointa sa fie alaturi de noi, de romanii ”rataciti”, pe aceste meleguri.
Cei doi invitati speciali au folosit acest prilej pentru a impartasi cuvinte de admiratie fata de parada costumelor nationale, unele aduse de departe din negura vremurilor trecute, de diversitatea spectacolului, de frumusetea muzicii populare romanesti. Dupa ce au multumit pentru invitatie, incantati de ospsitalitatea noastra, dupa ce s-au straduit sa tina pasul in hora si s-au veselit alaturi de noi, au rostit si cateva cuvinte de apreciere: voi romanii sunteti o comunitate activa, solida, bine ancorata in realitatile societatii canadiene.
Apoi a fost invitat apoi sa vorbeasca domnul Anton Diaconeasa, Consulul General al Romaniei la Vancouver, care a multumit celor doi invitati de onoare, participantilor si tuturor celor implicati in acest eveniment, care a vorbit despre importanta comunitatilor romanesti in intarirea legaturii dintre Romania si Canada, despre conexiunile importante, date de calitatea umana si excelentele calificari profesionale.A vorbit, apoi, despre Ziua Drapelului National sarbatorita la 26 iunie, despre semnificatia sa in istoria poporului roman, iar dl.Gligorovici a dat citire poeziei TREI CULORI in varianta sa originala, asa cum a scris-o Ciprian Porumbescu.
Ingredientele care au contribuit decisiv la succesul evenimentului au fost: portul iilor de catre participanii, spectacolul oferit de grupul muzical romanesc de copii – Ciresarii, de Ansamblul “Lache Cercel” – Primii Zori, muzica folk romaneasca si, hai s-o recunoastem, mancarea gustoasa pregatita romaneste (peste 1000 de mici fripti cu talent de domnul Aurel Caraiman si alte fripturi,sarmale si cozonaci ori prajituri) la care s-a adaugat binecunoscuta stiinta a romanilor de a se distra. In plus, atmosfera a fost insufletita si de alte surprize, de obiectele de decor traditionale aduse de invitati si care ne-au ajutat sa recream pentru o zi un colt de Romanie traditionala.
Iata, dragi cititori, ca cele mai frumoase momente din viata sunt acelea care iti bucura inima atunci cand le traiesti si iti umezesc ochii de emotie si dor atunci cand ti le amintesti.
Asadar, toti romanii care participat s-au simtit fericiti intr-o petrecere reusita si despre care cu siguranta se va vorbi pana la anul.
Am creat impreunã, incepand cu 2015, cea mai frumoasã traditie din lume nascuta pe Facebook, un moment unic de inspiratie si bucurie colectivã. Speram din toata inima ca incepand cu acest an sa ni se alature si mai multi oameni, indiferent de etnie , credinta sau nationalitate la Sarbatoarea Zilei IEI ROMANESTI.
|
Dorna Cornelia Aldea 7/8/2015 |
Contact: |
|
|
