AFM (American Film Market) predomină !
Abia s-a terminat renumitul festival de la Cannes în Franta, că deja se fac pregătiri pentru prezentările viitoare din Noembrie 2015 la Los Angeles, California, unde peste 3,000 de distribuitori de filme vor participa. Numai că diferenta între Cannes si Los Angeles continuă să se distingă evident, cu toate că: în 1930, motivul principal în Franta a fost lansarea unui eveniment cultural de prestigiu care s-a înfiripat la Cannes, pe când în America, accentul cade mai mult pe partea comercială. Că atare, evenimentul decernării OSCAR-ului originat în 1953 si dedicat talentelor respective, nesatisfăcând problemele comerciale, s-a înfiintat American Film Market în 1981, ca format comercial. Sigur că si la Cannes, Venetia si mai recent Londra si Berlin, cât si la alte festivaluri internationale de filme, "vulturii" industriei cinematografice vînează filme cu un subiect aparte în care cred că pot să investească costurile de distributie si publicitate. Ca atare, ca la orice expozitie de artă sau marfă, se mizează pentru drepturile de distributie a unor filme cu un subiect special pentru anumite teritorii, ca un fel de Foire International unde producătorii de filme vînd marfă. "Marfă"? Cum adică, un film care este o creatie culturală, să fie considerat că marfă? O notiune pe care în Europa, am acceptat-o foarte greu - si mai ales în România - unde mentalitatea cineastilor a rămas aceea că trebuie să fie subventionati. Într-adevăr, unele din filmulete au câstigat premii la diferitele festivaluri internationale, dar nu mai mult din punct de vedere comercial care măcar să ramaburseze costul lor de produs. Scuză? Cineastii Români nu sunt oameni de afacere care să socotească cât se investeste - de obicei milioane - si cum se poate câstiga sau cel putin recupera banii investiti. Conceptul că turnarea de filme este si o afacere, nu numai o manifestare culturală, încă n-a pătruns cum trebuie si ca atare, industria cinematografică română nu a egalat încă celelalte tări din Europa de Est, care concurează serios pe piata comercială. Păcat! Pentru că această atitudine a stagnat cresterea unei industrii economice si culturale care ar fi adus miliarde si bugetului national.
De-a lungul anilor, AMERICAN FILM MARKET a crescut astfel în importantă, încât a devenit un colos comercial în domeniul cinematografic si, datorită forfotei comerciale de la festivalurile de filme din Berlin (în Feb) Londra (în Oct) si European Union, s-a creat de curând un EUROPEAN FILM MARKET cât si ASIAN FILM MARKET la Hong Kong la care filmele regionale predomină. Dat fiind natura comertului cu filmele de lung metraj, ambele stilizate după modelul Americano-Hollywoodian, se oferă astfel un fel de preludiu care culminează cu AMERICAN FILM MARKET în inima Hollywood-ului, dat fiind desvoltarea rapidă atât a cinematografiei cât si a televiziunii care necesită programe de vizionat în cantitate pentru miile de cinematografe din jurul lumii cât si pentru milioanele de televizoare. Acestea însă sunt concentrate separat anual prin MIP la Monte Carlo, dat fiind avântul industriei electronice. Mai recent, cu dezvoltarea digitală a computerelor, telefoanelor si chiar a ceasurilor, comerciantii de filme au cerut producătorilor de filme să creeze formate adecvate si pentru aceste inovatii tehnice care par, totusi, să fie acaparate si utilizate trâmbitând ARTA VIZUALĂ SI VIDEOGRAFIA! Cu alte cuvinte, filme care costă bugete minime făcute special pentru acestea si care, ca si în domeniul editurilor de cărti, preferă să vândă produsul în cantităti mari la numai o pătrime sau cincime din pretul lor de piată. De la marele ecrane care aproape te înghit, plus experienta participării cu alti spectatori si reactiile acestora, care pot fi concomitent cu ce simtim noi, ne asigură sentimente că suntem pe fază reactionând în ansamblu, altfel, de unul singur, am pierde această experientă pretioasă. De vizionat, însă, un film pe ecrane mici, lasă totusi de dorit, oricum ar argumenta oricine. Dar: De Gustibus Non Disputandum! Ei si? Dacă sunt indivizi cărora nu le pasă cum văd ce văd si plătesc pentru asta chiar subliminal, acesta este un venit în plus adus celor din Industria Cine/TV si numai recent restul lumii a captat logica, filosofia si chiar întelepciunea Americanilor când e vorba de "tradus" Cultura în bani. Iar de aici se răsfrânge diferenta de mentalitate culturală si pecuniară. Americanii se gandsc mai întâi la bani, pe când restul lumii apreciază mai întâi continutul si numai secundar banii, chit că în ambele cazuri realitatea depinde de geografia spectatorilor si cerintele acestora. Ca atare, la aceste evenimente, în afară de oferta de a viziona filmele de vânzare celor interesati, se oferă si clase de Co-Productii, Marketing si Finantare date fluctuatiilor teritorilor respective, care depind de numărul populatiei tărilor respective si de numărul de cinematografe.
Pentru a atrage lumea si a o încuraja să plătească costurile de bilete care cresc anual, la care se adaugă parcajul si consumul de floricele si băuturi, Tailandezii au inaugurat săli de vizionare cu un lux aparte numai pentru circa o duzină de spectatori, ale căror bilete costă dublu, dacă nu mai mult, dar la care se oferă si hors d'oevres si orice fel de băuturi ca pentru "barosani". Cum era de asteptat, acest tip de săli de lux au apărut cam peste tot si sunt vizitate de cei care-si permit asemenea comfort ca si cum ai fi fost intr-o lojă la teatru, unde biletele ajung si peste o sută de dolari de persoană. Desigur, însă, venitul nu se compară cu cel pe care-l oferă marele public si care, la anumite filme, poate ajunge peste un miliard de dolari! Ca atare si producătorii de filme au trebuit să dea mai multă atentie subiectelor alese aparte de cele standard pentru diferitele categorii de spectatori: copii, tineret si cultura acestora. În Canada, însă, ne putem bucura de o sobrietate culturală mai mare decât la vecinii din sud, căci ecuatia economică e cam aceeasi. Ne putem astfel bucura de un divertisment în care să ne regăsim la singular, în familie sau cu pritenii. Un făgas unde ne putem refugia oglindidu-ne spiritual cel putin pentru cele două ore de escapadă din realitatea rutinei de fiecare zi. Si când te gândesti că totul se peterece ca la teatru, unde spectatorul e "furat" de ce se întâmplă pe scenă. Numai că filmele ne transporta si mai departe, într-o lume lărgită, care ne alimentează imaginatia si ne dă curaj să fim mai civilizati nu numai cu noi însine, dar si cu cei din jur.
|
© Ray Arco 6/5/2015 |
Contact: |
|
|
