Pe malul subred al visului
Nu pot să descriu adevărata situatie în care mă aflu acum: să zic că e o stare de confuzie, de neliniste, mai bine zis de alertă maximă. Atât stiu. Una e clar: nu mă simt deloc bine. Mă gândesc, cum o să dau ochii mâine cu bunelul Ovidiu Creangă? Cum să-i explic cauza lipsei de la picnic? Pur si simplu nu stiu cum să explic, fiindcă asa ceva e anormalitate, e ceva iesit din comun pentru ziua de azi. Cum să-i explic bunelului, că nu am mers în ospetie la el din cauza sotiei mele, că ea n-a dorit să meargă. Cauza?
Da, da, cauza constă în limbă...în aceea limbă a noastră, în graiul nostru scump, românesc, care are mai multe dialecte: moldovenesc, ardelean, oltenesc...Frumos grai, dar al nostru, basarabean, care are unele buruiene rusesti, hai să le zicem rusizme. Oare noi suntem vinovati, copiii anilor cincizeci ai secolului trecut? Oare noi suntem vinovati, că din clasa 1 a scolii ni s-a impus să învătăm o altă limbă, străină neamului nostru? Cine e de vină, că după 8 ani de studii gimnaziale, câte 5 ore pe săptămână a limbii române îmbrăcată în alfabet chirilic si rebotezată în limbă moldovenească am învătat tot atâta si limba rusă? Apoi si studiile de 4 ani la medicină numai în limba rusă... si nu numai: o dată la 3-4 ani exista asa numitul an al absolventilor unionali, de care studentii primelor cursuri nu stiau. (Acest lucru se aducea la cunostintă în ultimul an de studii, cred, că pentru a nu avea posibilitatea studentii , care nu doreau să plece din Moldova să-si schimbe institutia de învătământ. ) În acesti ani însemnati, studentii absolventi ai 2- 3 facultăti erau repartizati la muncă în cele mai îndepărtate localităti ale URSS: Ciucotca, Camciatca, Răsăritul Depărtat, Siberia si... Da, din acest motiv, am fost nevoit să depun în anul III cerere de încorporare în Armata Sovietică, numai să nu nimeresc în anul acela ”unional” de absolvire. Sotia mea a muscat din acea pâine cu ghiată, fiind impusă să lucreze 3 ani în Nordul Depărtat, unde erau numai păduri si lagăre de puscăriasi… si limba rusă pe masă. Iată că în asa conditii grele, noi, absolventii anilor 60—70 si 80 din secolul 20 am fost nevoiti să ne păstrăm limba natală, traditiile si obiceiurile.
Am mai fost în ospetie la bunelul din Canada împreună cu sotia, dar în cerc restrans, adică “între ai nostri”. Acum, la această sărbătoare urma să fie multă lume, majoritatea din Bucuresti, prieteni de-ai bunelului , “boieri”, cum iubeste să-i numească el.
Bine, si ce are una cu alta, mă veti întreba? Are. Sotia mi-a amintit de excursia la cascada Niagara din primul an al vizitei noastre în Canada, când si noi, doi basarabeni am nimerit într-un grup mare de regăteni, cum se numeau ei si care asa se mai lăudau..., că- ti făcea impresie, că ei sunt buricii românitătii, părintii limbii române literare, adică sunt eroi, că limba română la ei n-a suferit schimbări. Această conversatie a avut loc după ce au făcut cunostintă cu sotia mea, care a schimbat câteva fraze cu cei prezenti. Cineva a întrebat-o de unde este, din care tară, că nu vorbeste curat româneste? Si sotia mea, Dariana s- a supărat foc , mai cu seamă, când regătenii au început să-si laude obârsia lor “curată”din Vechiul Regat.
Vreau să vă spun, că acesta nu e unicul caz...Asa întâmplări mai sunt frcvente si azi. Mai multi tineri au trecut peste înjosiri de acest gen. Dăunăzi, Rodica Rosca mi-a spus, că la răspunsul ei, că este din Basarabia, un regătean numai a zâmbit, accentuând: - a-a-a-a, rusi, comunisti...
Atunci, m-am gândit si eu, că e putin să te identifici, că esti cine esti, că...mai trebuie să-ti fie recunoscută identitatea tot de ai tăi frati, care (unii) se cred mai români decât alti români?!
Si atunci ce facem, dragii nostri cu Unirea, Reântregirea?
Această problemă expusă mai sus există, dar ea trebuie să dispară de la sine. Trebuie ca fiecare roman, indifferent de locul de bastină să stie, să constientizeze că e român, atât! Limba română e una, dialecte sunt multe...si în aceasta constă frumusetea si bogătia limbii noastre.
-Oameni buni! Luptati pentru Unire! Numai Unirea cu Tara ne va aduce schimbări esentiale în toate domeniile activitătii noastre si prosperitate alături de tările bătrânei noastre Europe! Mai Român nu poti fi decât Român! Mai multă lume vorbeste, că vizita presedintelui Iohannis la Chisinău a dat de înteles, că România este, în sfârsit, pregătită să-si asume misiunea istorică în raport cu Moldova...Interesant, oare a dat de înteles, că a sosit timpul de a indrepta greseala anului “40?
Vai de noi, cât de “destepti “ mai suntem...la vorbe, dar Moscova la fapte. Ea a lucrat minunat de la 2009 încoace si după cum spunea cineva “prin persoane santajabile, de pe toate segmentele spectrului politic, le-a purtat dintr-un partid în altul, pentru a lăsa impresia că sunt pentru democratie si europenizare, dar de fapt, pentru a frâna orice modernizare si civilizare a societătii noastre. Uitati-vă câti comunisti au devenit pedisti,socialisti, liberal-democrati si alt soi,învătându-ne pe noi democratia... Numai Iura Rosca cât de mult ne-a prostit... dar cât de mult am crezut în el. Mi-aduc aminte cum mama mea, aflându-se pe patul de moarte, la alegerile din 1994 mi-a ordonat să fac totul pentru ca si ea să voteze. Si au venit membrii comisiei electorale cu urna acasă la ea si a votat, zicând: “Numai băiatul ista dacă o să vrea va face să mă întâlnesc cu Iuliu, tanti Nina si Nenea Nicanor Anghel din com.Frătesti (tanti Nina era verisoara lui bunica mea Anica lui Filimon Istrati, învătătoare, iar Nicanor, sotul ei a fost Directorul scolii din Vadul-Leca în perioada interbelică, Iulius., feciorul lor, vărul lui mama) pe care nu i-am văzut din 1940”. Dacă ar fi stiut, biata mamă, că Rosca avea s-o trădeze mai târziu, în 2001...făcând cârdăsie cu comunistii la fel cum a procedat astăzi eroul nostru de ieri Vladimir Filat..
Mă gândesc, de ce anume Vlad Filat+ K? Oare nu avem mai multi tineri ca Maia Sandu, sefa de la Educatie, care a declarat război copiatului si coruptiei din sistem? Doar astfel vom avea încredere în institutiile de stat.
Odata am citit o fabulă, adusă drept exemplu de acad.Nicolae Dabija la un articol, care de minune se potriveste si acum: O femeie dintr-un trib a găsit într-o iarnă un sarpe aproape înghetat. I s-a făcut milă de el, l-a luat în casă, l-a încălzit, i-a dat să bea lapte, dar, când si-a venit în fire, sarpele si-a înfipt în ea coltii veninosi. Cu ultimele puteri, înainte să moară, femeia l-a întrebat: „Am fost bună cu tine, te-am îngrijit, de ce ai făcut asta?”. Iar sarpele i-a răspuns: „Femeie, stiai că sunt sarpe”. De aici eu am tras concluzia următoare: ( poate multi nu sunt de accord cu mine) “Îi primim ca pe frati si uităm că ne sunt străini”
Nu e destul, că avem pe capul nostru multele belele de felul Coloanei a 5-a si alte forme de rezistentă, care vor să ne distrugă cu orice pret, ne mai trebuie să ne contrăm si noi, nestiind care e mai român decât celălalt...Avem si asa destule lichele moldoveniste, care vor să ne dezicem pentru totdeauna de limba noastră sfântă.
Poate că nu este momentul,dar nu pot trece indifferent pe lângă a mentiona faptul că noi, generatia noastră a depus o rezistentă mare luptei pentru limba noastră, poate unii numai prin intuitie, că “e limba mea, de ce să-si bată joc cineva de ea?” Da, chiar nu constientizam atunci, prin 69-70 fiind student la medicină în Tiraspol, că ceea ce facem noi este o miscare natională de rezistetă întru apărarea limbii noastre. Da sunt mândru să recunosc, că am luat parte si eu la răscoala studentilor din 1969 si 1970, când s-au ridicat toti ctudentii moldoveni - români (si nu numai, că ai nostri de la medicină erau toti prezenti: bulgari,găgăuzi,ucraineni)de la toate institutiile de învătământ din Tiraspol împotriva tinerilor de etnie rusă...Si care ereau întâlniti în cale si nu cunosteau limba noastră română erau snopiti în bătăi, anume asa cum ne făceau ei nouă, când ne întâlneau si noi vorbeam româneste. Unii dintre noi, mai slabi de fire,chiar din teamă să nu fie mutilati vorbeau numai în limba rusă...Iată, asta a fost politica de rusificare prin care am trecut si eu cu sotia. Si tare mult mă doare sufletul când un asa numit “regătean” mă dojeneste, că nu vorbesc o limbă românească curată, literară. Eu am luptat pentru ea si asa cum o vorbesc este a mea si a urmasilor mei si mă mândresc cu ea, iar celora căror nu le place că am scris curechi în loc de varză ori, că nu acolo am pus virgule i-as sfătui să se uite mai întâi la lungul nasului si să mai studieze nitel filologie ca să stie, că fie curechi ori varză, tot una e-n româneste!
Iată si programul RTV1 Toronto ne-a făcut o surpriză, prezentând filmul „Zaiat nad Bezdnoi” înainte de sărbătoarea Mărtisorului si Zilei Internationale de 8 Martie, "Ziua Femeii" , când pe fiecare panou de afise din Toronto scrie: - Va invitam la un 8 Martie cu "NoRoC" pe care ni-l aduce mult indrăgitul Solist Basarabean, al formatiei cu acelasi nume, Radu Dolgan.
Un invitat de onoare, Artistul ne va dărui "Primavara" prin energia, talentul si repertoriul său!
Sosit de la Chisinău, fiul legendarului compozitor si interpret al muzicii usoare de dincolo de Prut, Mihai Dolgan, "like father, like son", Radu ne va încălzi inimile, ne va descreti fruntile si va lăsa cu noi Spiritul Iubirii eterne fata de mama, de femeie, de oameni, ne va învăta "De ce plâng chitarele", va planta în mintile noastre Veselia si Dragostea de Viată.
Mă întreb, de ce anume acum, când primăvara este legată de mărtisorul nostru român, mai mult român-moldovenesc? De ce? Pentru ca să audă si restul popoarelor canadiene, conversatia dintre L.I.Brejnev si baronul tiganilor, când Brejnev, pe lăutarul român Gorită, l-a rebotezat prin ordin, pe loc… tigan, iar la întrebarea baronului, dacă se vor mânia tiganii Brejnev i-a răspuns: “Dacâ se vor mania tiganii, spune-le că voi da un ordin si toti tiganii vor deveni români, iar dacă si atunci se vor mânia, voi ordona ca să fie socotiti ca aborigeni ai Siberiei...”
Cum? Vă place?
Mie nu. Ceva ascunde filmul acesta în sine...si nici toti că-l înteleg. Unii l-au privit ca pe o comedie obisnuită, altii ca pe o injurie la adresa poporului român, accentuând popularizarea masivă de către tigani (romi) a teritoriului basarabean.
Nu insist, că are vreo legătură lansarea acestui film de către programul rus de televiziune cu Mărtisorul nostru si cu evoluarea marelui artist Radu Dolgan, dar...asta e părerea mea proprie. Să ne gândim . Stiu bine că am mai multi confrati, care cred si simt la fel ca mine.
Iertare, după câte stiu eu se cere numai de la Dumnezeu si de la părinti. Iartă-mă, bunele, că te-am întristat cu neprezenta mea la ultima sărbătoare, dar crede-mă, că voi fi primul la fiecare invitatie a Dumniei Voastre de azi ‘nainte!
Multi ani frumosi si mănosi în multă Sănătate si voie bună!
|
Iacob C Istrati 3/14/2015 |
Contact: |
|
|
