Neuitare pentru George Enescu
Au început pregătirile pentru Festivalul International “George Enescu” din acest an, evenimentul cel mai important din viata culturală a României. El se va desfăsura sub înaltul patronaj al Presedintelui tării si al Ministerului Culturii. Directorul artistic al Festivalului va fi Ioan Holender.
Cred că sunt oameni care-si amintesc de ceea ce spunea scriitorul Alex. Vlahută despre oamenii deosebiti: "Am cunoscut oameni care aveau darul de a răspândi fericire în jurul lor, oameni înzestrati cu o putere miraculoasă de a-i lumina pe altii cu o vorbă sau un zâmbet".
Asa era caracterizat Enescu de către cei care l-au cunoscut. Muzicianul american F. Schang, prieten cu Enescu, a scris :..”Cel mai mare muzician român al acestui secol, George Enescu, a fost un violinist virtuos, dirijor, compozitor, pedagog si savant. Termenul savant este un fel de titlu onorific acordat de critici unui om care este un învătat în toate artele. Un astfel de om a fost românul George Enescu”.
Muzicologul englez Sir Noel Malcolm mentiona în cartea sa “Enescu, muzica si viata”: "George Enescu a avut un spirit extraordinar de bogat, iar lucrările sale sunt rezultatul unor trăiri pure, a emotiilor si sunetelor muzicale." Datorită generozitătii caracterului său, a avut o reputatie exceptională. Sunt multi violonisti care se consideră elevi ai lui Enescu, chiar dacă au luat numai câteva lectii cu el, pentru că Enescu, chiar si numai după câteva ore, avea o influentă deosebită în dezvoltarea tinerilor violonisti. Să-i amintim pe câtiva dintre cei formati de Enescu : Yehudi Menuhin, Christian Ferras, Ida Haendel, Ginette Neveau, Serge Blanc, Arthur Grumiaux si altii, iar dintre români, Vasile Filip, Sandu Albu, Ion Voicu, George Manoliu, etc.
Cât timp a trăit, Enescu a fost primit peste tot cu multă căldură. Când a ajuns în America în 1946, după ce părăsise tara, a fost onorat cu o mare receptie organizată la hotelul Waldorf –Astoria, cu aproape o mie de invitati printre care: Fr. Kreisler, Jasha Heifetz, A. Toscanini, C. Arrau si altii. Manifestări asemănătoare au avut loc în toate centrele americane.
Am vizitat si eu câteva dintre orasele americane unde Enescu a fost primit cu multă consideratie. În orasul Cleveland, unde e o importantǎ comunitate româneascǎ, am văzut frumosul Centru Cultural, unde este si un mic muzeu Enescu , precum si parcul orasului, cu statuia muzicianului român.
Întotdeauna am dorit să cunosc mai mult despre marele nostru muzician si, documantandu-mă, am ajuns să scriu scenariul, inspirat de copilăria sa, pentru filmul “Săteasca”. El s-a bucurat de mult succes, obtinând marele premiu la Festivalul International de la Praga în 1981. După câtiva ani am mai realizat, cu concursul Lordului Menuhin, filmul “Enescu în inima mea”, premiat la Concursul International de la Monte Carlo.
În 1993 am fost la Northampton-Massachusetts, unde locuiau regretatii muzicieni pianista Lorry Wallfish si sotul ei Ernest Wallfish, fost colaborator al lui Enescu. Ei au organizat câtiva ani sărbătorirea lui Enescu, la care paticipau multi muzicieni, iar în aprilie 1997, la Central College din Pella-Jowa, profesorul David Williams a organizat un simpozion dedicat lui Enescu la care au fost prezenti si muzicieni din România.
De curând s-au anuntat numele celebrilor muzicieni care vor fi prezenti la Festivalul International Enescu din acest an si imediat au apărut comentarii ale ziaristilor din toate tările.
Pe data de 23 ianuarie a.c., la revista britanică "The Gramophone" a avut loc o dezbatere pe tema Enescu, la care a participat Sir Noel Malcolm, marele său admirator. De asemenea, pe 7 februarie a avut loc concertul orchestrei Filarmonicii din Londra dirijată de cunoscutul dirijor Vladimir Jurowski, care a avut în program “Simfonia a III-a de G. Enescu, iar pentru 14 februarie e planificat la Venetia concertul Enescu sustinut de violonistul Vlad Maistrovici si pianista Diana Ionescu.
Marele si regretatul Yehudi Menuhin n-a lipsit niciodată de la manifestările artistice legate de profesorul său Enescu, pentru care a avut un atasament si o afectiune deosebitǎ: “Pentru mine Enescu va rămâne “Absolutul” prin care îi judec pe altii. Veneratia mea pentru eruditia sa muzicală este pur si simplu fenomenală, este superlativă “.
Am citit recent un document din care am aflat că în Toronto a trăit profesorul la Conservatorul din Toronto Boyd Neel, venit din Anglia în 1952 si devenit cetătean Canadian în 1961. A murit în 1981, dar, dacă ar fi trăit, ne-ar fi putut povesti multe despre Enescu, cu care s-a cunoscut.
Vom reveni în numărul viitor al “Observatorului” cu amănunte despre George Enescu si manifestările ce-i vor fi dedicate în acest an.
Toronto ON
|
Florica Gheorghescu 3/2/2015 |
Contact: |
|
|
