Lui George Pietraru, prietenul meu de o viata.
George Pietraru nu a avut nevoie de laude si nici osanale.
El a stiut bine cine este si am stiut si eu.
Am absolvit impreuna in anul 1951 un curs de corespondenti militari si am fost amandoi promovati ca membrii ai colegiului redactional al uneia din publicatiile Comandamentului militar. A posedat intotdeauna un talent innascut in arta literelor, un reporter de clasa, cu un ochiu de vultur atunci cand era sa gaseasca miezul unei relatari.
Ne-am imprietenit ca doi tineri cu aceeasi soarta, am ras impreuna, am tras ponoase la viata aspra din catanie si am ramas prieteni pana in anii parului carunt.
A lucrat ca reporter la “Scanteia Tineretului, apoi la Radio si, inainte de a emigra in Statele Unite, a aparut la Televiziunea Romana cu un program pregatit de el insusi.
In America, a editat un ziar, intitulat “Romanian Journal” in New York, alaturi de un grup de fosti ziaristi romani.
Dupa o suferinta grea si o lunga boala, George Pietraru a parasit lumea noastra.
Si o spun sincer ca acest om, inteligent, talentat, un tata bun, a luat cu el o parte din mine.
Sa-i fie tarana usoara si sa se odihneasca in pace!
|
Harry Beer / Thornhil 1/13/2015 |
Contact: |
|
|
