Ah, depărtările!
Ah, depărtările din nou mă strigă
Cu vocea ca de taină si ispită!
Chemarea lor mă arde si intrigă,
Dar soarta mea nu poate fi oprită.
Mă voi preface-n fragedă ferigă,
De vântul serii doar să fiu răpită;
Ah, depărtările din nou mă strigă
Cu vocea ca de taină si ispită.
Parcă ar vrea ca inima să-mi frigă
Pe-o nevăzută si încinsă plită.
Cum m-ar fi prins pe veci într-o verigă
Ce nu se lasă nicidecum strivită,
Ah, depărtările din nou mă strigă.
Haine de firmă
Eu mă îmbrac cu haine doar de firmă,
Nu cumpăr nici sosete din bazar.
Persoana mea doar astfel se afirmă
Si doar asa arăt a cărturar.
De-atâtea taxe si de-atâta bir
Mă simt împovărat ca un măgar,
Dar mă îmbrac cu haine doar de firmă,
Nu cumpăr nici sosete din bazar.
Cândva mă îmbrăcam la o infirmă,
Avea si bunătate, dar si har.
Acuma stiu că numai acest fir
M-arată lumii, ca parlamentar,
Si mă îmbrac cu haine doar de firmă.
Oare de ce?
Oare de ce mor păsările-n zbor,
Să fie doar motiv de poezie?
Dar oamenii, de ce atunci când mor
Se-adună toti si nimenea nu-i stie?
Să fie moartea numai un sobor
Sau poate chiar prilej de veselie?
Oare de ce mor păsările-n zbor,
Să fie doar motiv de poezie?
De moartea mea deloc nu-mi este dor,
Decât asa... dacă ar fi să fie...
Să nu veniti, eu nu sunt un ogor
Îmbelsugat de grâne în prostie.
Oare de ce mor păsările-n zbor?
Prea multele castele
Prea multele castele de carton
Începe-vor curând să se destrame,
Precum o pânză dintr-un vechi coton,
Pe care timpul o preface-n scame.
Pe harta lumii au jucat sotron
Samsarii care au murit în rame;
Prea multele castele de carton
Începe-vor curând să se destrame.
Sunt tările cazărmi fără planton,
În carte viata se împarte-n drame.
Desi de mult nu este de bon ton,
Ne amăgim si-o dăm pe epigrame.
Prea multele castele de carton...
Soarele
L-am poftit să-mi intre-n casă,
El mă tot privea prin geam.
Poate că eram acasă,
Poate că nici nu eram.
Raza lui părea sfioasă,
Ca o rugă-n zi de hram;
L-am poftit să-mi intre-n casă,
El mă tot privea prin geam.
As fi stat cu el la masă,
Cum prin vis adese stam
Si-ntr-o liniste duioasă
Amintiri tot depănam.
L-am poftit să-mi intre-n casă.
|
Vasile Filip 11/23/2014 |
Contact: |
|
|
