|
|
7 poeme
s-a conceput
s-a conceput posibilitatea
de a se prelungi viata
individului la infinit
ideea de a învinge moartea
bântuie mai mult
de un creier de savant
ceea ce n-a fost posibil
în două-trei sute de ani
va deveni în mii de secole
imaginatiile fantastice
ale magiei si povestilor
sunt ferecate în stiinta viitorului
tot trecutul este doar începutul
unui început tot ce este si a fost
nu este decât crepusculul aurorei
credinta religioasă si utopia
sunt fată de ratiune si simturi
exact ca văzul fată de pipăit
raza de actiune a văzului
fiind infinit mai mare
decât cea a pipăitului
a crede este a vedea în timp
a sti e a vedea în spatiu
a crede a vedea ce va fi
a nu crede în Dumnezeu
este a împiedica realizarea
destinelor umane
umanitatea creste
în măsura în care crede
credinta îi determină cresterea
lumea se poate răci sorii să se stingă
dar este vorba de a mentine înăuntrul
nostru ceva ce nu poate pieri
sângele si pasiunea existentei noastre
au fost reprezentate în perioada carboniferă
prin ceva cu sânge rece si piele vâscoasă
e posibil să fie nu e posibil să fie
se întâplă să fie nu se întâmplă să fie
nu e imposibil să fie e imposibil să fie
nu e necesar să fie e necesar să fie
e posibil să nu fie nu e posibil să nu fie
se întîmplă să nu fie nu se întâmplă să nu fie
nu e imposibil să nu fie e imposibil să nu fie
nu e necesar să nu fie e necesar să nu fie
schema imposibilului o vom afla cu voia domnului
vai fiul meu vai fiul meu pe cruce
piele fandată sub piroane
vai fiul meu tu prunc de lapte
cruce de unire între creatie si Dumnezeu
rugul aprins al isihiei pocăintă înveselitoare
alegerea cea bună secerisul pestii de taină
lăudată de mamele cu prunci
de cei care nu au pe nimeni pe lume
în mijlocul iernii în zilele de vară
mintile celor fără de minti le întregesti
sănătate demonizatilor le dăruiesti
pe neîntelepti prea întelepti îi arăti
nu ne-ai părăsit în timpurile cele grele
în toată vremea ne spui eu sunt cu voi
nu ne lasi să fim munciti de diavoli
mărirea fecioarelor apărarea văduvelor
mângâierea orfanilor vesmântul celor goi
veselia celor întristati bucuria celor scârbiti
crestinilor locuinta ai cercetat
cu mila ta pământul l-ai umbrit
îti pleci genunchii spre încoronare
izbăvesti ochii nostri de vesnica tânguire
potolesti dreapta mânie a lui Dumnezeu
destrami necazurile noastre cele vrmelmice
ai surpat idolii ai sădit credinta
ai izgonit necredinciosii ti-ai ales grădina
locului acestuia darul tău l-ai făgăduit
zeii au sădit în om
tot ce era necesar
spre a nu se prăbusi
sortite să dispară trupurile
în materia universală amintirile
în nemărginirea timpului
te-ai îmbarcat ai plutit
pe mare ai coborât
pe tărm debarcă
dacă ai plutit către o altă viată
nici acolo nu lipseste
o providentă divină
doctrina imitatiei dirijată
cu mână mângâietoare si ucigasă
contra lui Homer a tragicilor si a pictorilor
ne sculptăm sufletele
după imaginea sufletelor
respirând în personaje
suntem moderni nu
antici suntem francezi nu
greci sau romani
a inventa pare a recunoaste
o arie în căderea
monotonă a picurilor
mic templu
fiecărei chestiuni
stelă fiecărei enigme
teoriile unui artist
îl seduc să iubească ce nu iubeste
si să nu iubească ce iubeste
ce-n buclă sorb vasilian
de-o mesă pastor Singapore
sorbi-om castorului nor
s-ar răsfira meridian
ca-n ziua altui penteleu
ne-om închina lui Dumnezeu
virtuti franciscane
virtuti franciscane doar în
renuntarea darul mantiei
evanghelizarea păsărilor
sper s-o mai ascultăm curând pe signora
putin probabil deoarece signora
a murit azi-dimineată exact la ora două.
uneltiseră împotriva intereselor noastre
si-si îndepliniseră misiunea lor
altfel decât hotărâse votul vostru
integrate într-un scenario crestin
numeroase traditii arhaice
îsi dobândeau propria lor răzbunare
maturarea mineralelor
transmutarea metalelor
elixirul obligatia secretului
stie să asculte
ceea ce se află de fată
poate vorbi dacă este rostitorul
îndeplinindu-ti menirea clipei de fată
păstrând partea divină existentă în tine
vei trăi ca un om fericit
priveste toate activitătile ca un bărbat
ca un om ca un cetătean
ca o fiintă hărăzită mortii
caracter neloial
caracter de sarlatan
caracter tiranic
roteste-ti gândul asupra vremurilor
lui Traian toate vor fi la fel
si s-a stins totusi si această generatie
ignobil nobil lerui
scoburi scorburi lustrale
palma tălpii traforată
ideea generală este separată
de orice existentă individuală
si nu comportă altă expresie decât cuvântul
în cer se diviniza lumina trăznetul
pe pământ apele subterane
noptile astronomice
înteleg foarte bine
spune Dumnezeu
vă faceti examenul de constiintă
lăsati-mă să-mi fac meseria
păcatele vă sunt atât de pretioase
a le comemora cu un sort de pietate
bieti imitatori pe invers
puneti-vă seara jerbele
păcatelor de peste zi
vă gânditi mai mult la păcate
gândi-v-ati a nu le comite
când încă nu le-ati comis
în pragul bisericii
uiti tina
nu te uiti la picioare
nu inimă nu privire nu voce
decât pentru altar
pentru trupul lui Iisus
si amintirea si asteptarea
trupului lui Iisus sunt de ajuns
ca tina să nu fi trecut pragul
a nu se vorbi de tină
a-i transporta memoria
e a transporta însăsi tina în templu
oaspeti îmi sunteti zice Dumnezeu
eu sunt Dumnezeul oaspetilor
copii ai mei veniti în noaptea mea
faceti-vă examenul de constiintă
dar si vă
stergeti picioarele
dus ieri băiete
gând pe mâine
ieri nemântuit poate mâine
nu e târziu a ispăsi
e târziu a comite
a fi comis
se vorbeste zice Dumnezeu
de imitatia lui Iisus Hristos
imitatia fiului meu de către oameni
a nu se uita că fiul meu
începuse prin această
singulară imitatie a omului
singular fidelă până la
identitatea perfectă imitând
a se naste a suferi a trăi a muri
nu iubesc pe cel
ce stie mai bine ca mine
ce voi face mâine
nu iubesc spune Dumnezeu
pe cel ce nu mi se încrede mă vedeti
punând capcane ca un rege barbar
sunt bun crestin zice Dumnezeu
credeti că m-as amuza a vă
surprinde ca un asasin de noapte
eu sunt tatăl lor zice Dumnezeu
si fiul meu le-a spus
le sunt judecător mai ales tată
ei sunt fratii fiului meu
barieră între ei si mine
trei-patru cuvinte
îsi aruncase pe umăr mantaua
păcatelor lumii siajul rugăciunilor
fără număr în zile fără număr
imensă flotă
de rugăciuni
sunt atacat
salvată justitia pierdută mizericordia
omul imposibil a se salva
nimic imposibil lui Dumnezeu
sactificetur nomen tuum
adveniat regnum tuum
fiat voluntas tua sicut in coelo et in terra
m-am jucat
m-am jucat ades cu omul
zice Dumnezeu ce mai joc
încă mai tremur
Dumnezeu juca a mântui
tremuram si eu
de a nu-l putea salva
el vrea să piardă
eu vreau să câstige
jucăm de-a cine pierde câstigă
le fac război
pentru a-i împiedica
să piardă bătălia
îl prea sustin nu mai e liber
nu îl sustin cade
îi expun ori libertatea ori mântuirea
însumi sunt liber zice Dunnezeu
am creat omul după
chipul si asemănarea mea
toate prosternările
nu valorează cât
îngenuncherea unui om liber
libertatea cuvântului
a fi lepros decât
să cadă în păcat
am creat libertatea omului
după chipul si asemănarea
propriei mele originale libertăti
tremur de iubire
fiul meu a murit pentru ei
cum ei au murit pentru el
în orice familie spune Dumnezeu
există un ultim născut
el e cel mai tandru
în vechiul testament
tatăl sfârseste
căutându-si fiul si aflându-l
în noul testament
fiul nud sfârseste
venind să-si afle tatăl
inocentă plină experientă vidă
inocenta câstigă
experienta pierde
inocenta e tânără experienta bătrână
inocenta creste
experienta descreste
inocenta se naste experienta moare
inocenta stie
experienta nu stie
uite zice Dumnezeu
ce fac
din experienta voastră
copii duceti-vă la scoală
bărbati la scoala vietii
la învătat la dezvătat
toată istoria se joacă
de două ori spune Dumnezeu
o dată în evreime o dată în creestinime
copilul se joacă de două ori
o dată în Benjamin
o dată în copilul Iisus
nimic nu e mai frumos decât
un copil spunându-si
rugăciunea spune Dumnezeu
profetul vorbeste înainte
fiul meu în timpul sfintii după
eu vorbesc tot timpul
fericiti imaculatii pe cale
beati immaculati in via
va fi zis ce de sfinti ce de martiri
qui empti sunt de terra
vous voyez ce que nous
en avons fait dit Dieu
de teatru ave zile tină
petrecerea pe verso
impietată răsfirare opus
moartea pământului produce apa
din moartea apei se iscă aer
focul se naste prin moartea aerului si invers
îti este sortit să vietuiesti
la curtea împărătească
si acolo se poate trăi cinstit
o reflectie
o reflectie-l făcu pe Paul
să fugă din situatia divină de unde
contempla etaje de judecăti relative
atacă dumnezeii inamicilor
dar înainte descoperă-i
oamenii-si ascund dumnezeii veritabili
sunt situatii si idei
ce nu se pot preciza
fără a pieri noi sau ei
orice crimă tine de un vis
se vrea comisă
naste tot ce-i trebuie
toată lumea asasinează
o mică miscare secretă
un reflex asasin
privirea de-ar putea fecunda
mortii de-ar putea ucide
străzi pline de cadavre si bortoase
printre reprezentatii
procurând satisfactii
executiile necesare
societatea prinde un criminal
si-l închide cinci ani
fără a gândi la al saselea
omul nu se poate sincer
nici vinde diavolului
nici dona lui Dumnezeu
ars ras pecetei script
din polilog necarte
nemai suflând lumânărire
ideea de proprietate
ca si ideea de patrie
este inerentă omului
cum să nege dreptul de proprietate infinită
fără să distrugă ceea ce a făcut
esenta însăsi a proprietătii
dar cum să legitimezi dreptul să se extindă
fără să legitimezi dreptul de a ruina
si de a expropria o masă de semeni
bogătiile sunt imaginea lui Dumnezeu
nu bogatul este imaginea lui Dumnezeu
Dumnezeu este imaginea bogatului
se simt oameni
au nevoie de oameni
singuri neoameni
o inexistentă pedepseste pe cei răi
o multiplicare a existentei
recompenează pe cei buni
clarul nu rezistă
la angoasă formula
obscură dă sperantă
sunt otrăvit
puteam avea ideea
acum zece ani
să-mi fi clasat
propriile forme
să gândesc în ele
dacă viata
avea un scop
n-ar mai fost viată
ziua începe printr-o lumină
mai obscură decât toată noaptea
angoasa îmi e meserie
este în natura
ratiunii conducătoare
să se împace cu sine
iubeste neamul omenesc
urmează îndrumările divinitătii
numai atomii constituie o realitate
este regesc să faci
bine si să auzi
că esti vorbit de rău
binele nu reprezintă
altceva decât
a salva si a fi salvat
aruncă-ti privirea asupra
drumului stelelor ca si cum
te-ai roti împreună cu ele
altii au trecut în legendă
iar altii în clipa de fată
si din legendă sunt stersi
născuti unul pentru altul
ori fă-le educatie
ori rabdă-i
cel care calcă vointa naturii umiversale
este lipsit de pietate
fată de cea mai veche dintre divinităti
această divinitate se numeste adevăr
si este cauza primă
a tuturor adevărurilor
piatra aruncată în sus nu simte niciun rău
când cade din nou pe pământ după cum
niciun bine când este înăltată atât de sus
dacă au făcut-o numai
pe eroii de tragedie nimeni
nu m-a condamnat să-i imit
nu spera să instaurezi
Republica lui Platon
ci cel mai mic lucru
cine ti-a spus oare că zeii nu-si unesc
puterea lor cu oamenii pentru acele
lucruri care se găsesc în tăria noastră
cum as putea să mă culc cu această
femeie cum să fac să nu râvnesc
să mă culc cu această femeie
de nu mi-as pierde
copilasul de nu m-as
teme că-l pierd
să nu fie nevoie să te
învinovătesti că nu te-ai asteptat
ca un astfel de om să gresească
tot ce ti se întâmplă a fost pregătit
pentru tine încă din vecinicie
încă din infinitul timpului
termenul măretie sufletească
reprezintă ridicarea părtii inteligente
deasupra frământărilor
zeii nu doresc să fie lingusiti
ci au în primul rând dorinta ca toate
fiintele rationale să li se asemene
un păianjen se mândreste
că a vânat o muscă un om că
un iepure altul că o zglăvoacă
altul că a vânat un porc mistret
altul că vânează ursi
iar altul sarmati
voi spune universului că vointa mea
este aceeasi cu a lui că iubesc
împreună cu el ceea ce-i place lui
după ce a împrăstiat în mitră sământa
tatăl se retrage o altă cauza preia sământa
si astfel se zămisleste copilul
în sfârsit vom răsufla
usurati că am scăpat
de acest pedagog cicălitor
o fiintă ratională
cuprinde cu întelegerea ei
renasterea periodică a universului
nimic nu lezează cetăteanul
născut cetătean
dacă nu prejudiciază cetătii
după tragedie a fost adusă pe scenă
comedia veche apoi comedia mijlocie
iar în cele din urmă comedia nouă
îngădui ca partea mai divină
din tine să fie înfrântă
de partea muritoare
nu s-a născut încă un hot al liberului
arbitru să se găsească o tehnică
de acordare a consimtământului
sferă desăvârsit
rotundă mândră
de surâzătoarea ei statornicie
Turnavitu
Turnavitu
paraponisitu
n-ai gânditu
arrité ocara lumii englegé
afierosit isterit li-am jertfit
se zarifefseste se pudureste
punga nu-l embodisăste
să nu fie strănturos
întoarce bernevecii pă dos
antereu caftan din ziua lui Cefan
contes din zilele cui
în letopiseti nu-i
gingăsii d-epilepsii
ametăsc se slutăsc
afumă cu pene gene
năbădaica vine
biciu bun la sine
una sută bine
nouăzăci la vine
saizăci la spati
c-o umple de sănătati
schimbarea costumatiei
împrumută râsuri noi
vapori capritii teribilitate
tiganca vrăjitoare baba hârca
vâră în cazan doi drăcusori
si scoate un înger
primo comic
martor si bătrân
si tată nobil
să mă tai
pus de
trei crai
că nu-i bună
de-o pricină
îl anină
de-mpărătesti heretisesti
logos facă
Marea Albă
voinic socaric
lângă dânsul
nu-ti tii râsul
veste
de răsmirită
că este
balaur
scrâsni
străsnicii
tunuri fumuri
trăznet pleznet
păr din crestet
cântă sfântă
heruvimească
îngerească
neîbârzoiată
se iveste
pupupăieste
dintru
aflate
cetate
urias
gustă
lăcustă
căsi mese s-altare
zăifeturi s-ospete
la păhărele istete
alesi diresi
carte parte
pă hârtie să fie
ahele măsele
bere părere
ajută sută
a hărtuire
doao mâni
duh în plămâni
tâmplare ne
tâmpineze să să
scoale nescare
cu cale
neste dârdale
ha dă pă urmă
o nătărie
s-o ciocârlie
cha câr
Sânt-Ilie
săgeată arată
în găvălie
corb mort
sătana
astupându-si rana
câte stele
cu jele
ahastă năpastă
dada Dumnezieu
să-l ierte
să să certe
crestet sede
dă a crede
bine de tine
cumplite tintuite
satră de vatră
capete sparte
odinioară
acum ocară
om fi doară
soi
cum el
în gunoi
întăleagă sagă
cu una cu doao
făcuti din oao
antifoane
ce ti-e
Spiridoane
nu vedeti
perit-au
nu e tară
o asină
Sân-Spiridoane
sui călare
rămăsăi
în viată
vorbeată
face
sfadă
după pradă
poate
zăuitându-si
de toate
îsi vor da seama de deosebirea
dintre comportamentul străbunilor
si atitudinea acuzatului
pietatea fată de zei
respectul fată de părinti
dragostea de binele patriei
la căderea noptii
porni cu barca
spre corabie
furisându-se pe portita aceea mică
fără să simtă nicio strângere de inimă
în fata porturilor patriei pe care le părăsea
lipsite de apărarea
la care avea
datoria să vegheze
s-a dedat la răspândirea stirilor false
prin fuga lui a dăunat societătii
nu jurati strmbătate cu mâna pe altar
au venit corăbii s-a aflat
că cetatea noastră
n-a căzut pradă
este drept ca voi să pedepsiti cu moartea
pe omul care n-a găsit de cuviintă să ia parte
la înmormântarea celor care au murit
pentru libertatea si salvarea poporului
acestia n-au avut parte de înmormântare legiuită
în măsura în care aceasta depindea de el
la alte popoare veti găsi
în pietele publice ridicate
statui de atleti
la voi vedeti pe cele
ale strategilor învingători
si pe ale celor ce-au omorât tirani
dintre acele două urne asezate în fata voastră
una e a trădării
si alta a salvării
voturile voastre
vor hotărî sau ruina patriei
sau siguranta si fericirea ei
tara si arborii ei vă imploră
porturile arsenalele si zidurile
cetătii vă cer stăruitor
templele si altarele vă roagă
fierbinte să le veniti în ajutor
amintindu-vă crimele lui Leocrate
tors ploii
de afară
a doua oară
sculptură topită
ochi albastri
pas în-tors
învătătoarea
dându-ne nota
altei recunostinte
Paul va deveni
creatorul misterului
evreiesc
evreii au procurat Dumnezeu Tatăl
evreii schismatici Dumnezeu Fiul
si elenismul filosofic Sfântul Spirit
Fiul este de origine mixtă iudeo-elenic
pentru că în el ideea de Mesia
a profetilor se reuneste cu Logos
aproximativa lor coincidentă
între opera lui Iisus si a sfântului Paul
si opera lui Cezar si a lui August
dorinta de iubire este un artificiu
prin care geniul speciei asigură
continuitatea acesteia
omul a fost creat nu pentru
a se bucura de o fericire terestră
ci pentru a îndeplini o misiune divină
gândirea este sursă
de bucurie dar câte
bucurii nu tulbură ea
fericirea este cauza reală
a progresului dar nu îi este
nici scop nici rezultat
sinuciderile cresc în raport
direct cu progresul
civilizatiei si culturii
Jean Racine la Sibiu
o poală de flamingo pe gust de nuc micesc
la tragerea pe gard cajunii
murind în a cui plasă
din peste neam te lasă
oui puisque je retrouve un ami si fidele
oui je viens dans son temple adorer l’Eternel
quoi tandis que Neron s’abandone
în soare racinian pe necitite
Sibiu cu paznic Tolstoi copilul întrebând
dar Jean Racine la rege de Alexandru când
albul zarzărilor
galbenul cornilor
pantomima avatarului
să vând rachiu unui paznic
semănând cu Nicu Steinhard
el nu părea a-l fi băut
poate familia poate Sibiul
n-am să cer alte daune
decât tot pe mama si paznicul
să refacem târgul
să ne întrebăm si altceva
mama era Elisabeta
surori de ocazie iesire din singurătate
Tavi Ghibu îsi pierduse vocea m-a luat
să-l vorbesc de nu kairos ne-am dus
si la Plămădeală paznicul maicilor
i-am dat imperiul lui Horia Stamatu
mai doriti ziarul Tolstoi gratuit
ce de rusi în Sinaia Benedetto
Societatea Tolstoi nu s-a mai prezentat
nici în casa Micescu nici la subsol
dând spre Podul Mincinosilor
a vedea orasul ca pe război
voiati aici dar vă coceati
paznicul scormoneste cu ochii
un kairos de când nu voi mai fi
ori încă nu-mi permiteam să fiu
toti ne ocupăm cu acelasi lucru
fetele n-or fi de la patrimoniu
românce în Japonia s-au certat
cu rusii să nu prăpădim tot ce avem
în sus mai limpezi ape Gange
mama în ospiciu Tolstoi în Roma
paznicul cur în cur cu Tolstoi
care cu care Gheorghieni
un bună ziua de la paznicul controlor
un pic exhibitionist de n-oi fi ratat-o
pe mama nevorbind cu ea pe-asa tot
povestită o viată chiar fără China
minus 29 cald în hale pături de război
femeile mai sensibile dar aveau grijă
veneau cu marmide de ceai si ele
puneau mîinile să se încălzească
al singurătătii de voie în
nerecunoasterea armonicei
de unde să te lămuresti lamură
pe neverde cine nu ne pierde
al treilea tunel si-as mai căuta
penitele muririi dintr-un scris
urcasei o iei iar la vale
nu esti drumul spre Bergen
lacuri nu sunt lacrimae rerum
de când nu mai invidiasem copacii
neconstruită coadă de Transilvanie
urâtul călător în persoana mea
voi scrie pe dosul patrimoniilor
departe fiindu-mi tu din partea cealaltă
de unde venisem amândoi acum singur
paznicul în centrul tăranilor
cunoscându-i îi manipulează cu orasul
Făgăras pe Olt si Radu Negru
în cinematograf cu Muntean
vară era ori asteptătoarea
laudă vajnicei corporalităti transilvane
download ronii coloratură du-te
până nu te-ai întors bidinea
Rică să te cânte descânte
somnul paznicului Tolstoi
în Sibiu o noapte de apoi
pe pojghita haitei de copoi
zgaibă de bust
pe protopop Cioran
sistem de alarmă
la casa Goga
s-o dus în sus
trebe să vină
ui măi călca-te-ai
una am prins
pe Valea Caselor Senelor
dumbrava mamei somnului
malaria din altă viată
nu mai tot face atâta praf
Măiastra lui Brâncusi îl speriase
si India mea de sapte ani
as fi zis ce-as fi zis
paznicului strategic
scrisul muzeu vizibilitate orbeniei
paznicul Nitelostoi muzeolog
un milion de oameni un milion de copaci
sunt mândru de paznicul personaj
asta ne-o fi soarta unora să ne
enervăm preopinentul când nici
nevoie unul de altul n-am avea
alta decât să ne coalizăm contra noastră
nici în dodii
nici în India
în Sibiu cu
pază călare
impulsul
mortilor
opozitivi
paznicul
plictisul
cetitorului
externist
culturist
textul
neamtului
fără
Cioran
frig luminos
numai pânze
bastioanele
de pe Cibin
povestea paznicului Tolstoi
mort si înviat mama
iehovistă după asemănare
din tren în ambigen
Georges din Rennes rinichi
pitesteanca aer închis
trofee masca mea a înverzit sus
cu ea ceas albit în floare
pe câte ne-or nimeri si cine
azi să scăpăm ghiort m-a
înghitit m-a braconat din
spate suntem ubicue vrem
să murim vânate spre
lauda noastră a ochiului
si penei amestec de crimă
si eliberare la alegere
n-om fi vânat din nastere
ne-om vâna om uzurpa
fiarele căprioarele sub
mască poligon ne drămuim
sub Fuji prin Sibiu
după ce plecară vânătorii
am delegat si dintre noi
să ne termine ne-am
mai decimat si însine că
nu zice natii alea pe
căutate cu jurii gale
cum nu ne dorim decât să
fim vânati peste rând
să scăpăm de nedreptatea
singura e vânătoare
ne împuscă trebuitorii
ne lasă si în viată vai
cât să-i rontăim
simplul instinct de a te lăsa fârsit
fârsind câte un pic dacă te si
redistribui în alt animal avatar
îngurgitate clante ce-oti zice
muzică stiută plictisul îl văd
în dreapta mea mă duc la
catedrală înaintez spre sfinti
voi si intra catapeteasma
să mă împuste în post pregătit
cu dulcele în măruntaie
cerul să ne vâneze în el
stingându-ne un balet
vânătoresc animale
vânând măsti pe oameni
nemascati îmblânzitori
voi ce suflet
crăuniti
spre Tiresias
între coloane
paznicii
în linie
la temelia
vânătorii
mătură
cadavrele
măstilor
garoiule
când si
ibsenienii
ni se mascară
să piară
doar paznicul
acum la Astra
c-a fost si domnu’
presedinte
în miezul
zilei
să rămânem
restaurare
dharma
lentoarea
contemplării
de paznic
recunoastere
din tinerete
din India
si retro
cobori
avatar
muntii
mai repede
mama si
paznicul
ne mai putem
pierde
omul
se ridică
pe vârfuri
degeaba
paznicul
i-a fost
client
la tuică
musca
pe perete
băieti
si fete
dusi
întorsi
brâncusieni
în Gorj
paznic
Tolstoi
rachiu
în buduroi
lemurian
alexandrin
Jean
Racine
pe tale pe hududoi
să vă faceti trei din doi
meargă moara pe mălai
l’al botezului alai
din Pârcioagă doi si gemeni
cu noi să ni te asemeni
uite soră mielele
în copaci nuielele
nu le mânce Pastele
ci le cânte broastele
vom trage-n jos pe mal frumos
a te distra până la os
din mos străos a-ti vorovi
de mortii ce au fost si vii
nu te mănânc nu sorb adânc
mi-e mută saua de oblânc
să nu întârzii pe Izlaz
când va seca spre tău si iaz
ne vom încrucisa cuvinte
cum face-o natie pe dinte
pendinte nu s-o mai uza
de Cuza nu te-oi meduza
n-am temă torpilată bine-ar poc
pe drumul lui Ulise-n iad pe foc
azi mă uitai nemuritoare
în porci nemaitransformatoare
cum as traduce ca spălări
pe râu masinile călări
am rânduit părintosie
în postul si cu voiosie
ba tocmai trist a o lua
mai razna ca la mama mea
a renunta a reveriei
două imaculări Mariei
harfa d’Orfeu
apăsată de smeu
cumsecade
ne dăm bade
pe voi înverziti
printre veveriti
păgâna cu ochi mari
măiastră indorari
am si vorbit aseară
cum ajungeam în gară
pe senzationale
brătări bumerangale
cum hotul dintre gratii
arată spre Istrati
scris pe mormânt Brâncusi
cosonii în arcus
n-as divulga în proză
războiul de o roză
quoi tandis que Neron s’abandonne au sommeil
faut-il que vous veniez attendre son reveil?
mai putem
mai putem noi încă să fim crestini
nu numai că putem dar nu putem
sub pedeapsă cu moartea să nu fim
neantul iată ce mă otrăveste nu este
si deodată îmi spune iată-mă
oribila fată a ceea ce nu este
Dumnezeu permite ca natiunile
să se pedepsească unele pe altele
pentru dispretul cu care ele l-au tratat
oamenii sunt cei care fac zeii
si le împrumută vesmintele lor
vocea lor si formele lor
fericirea în libertatea de a-si pierde dusmanii
de a-i ruina, de a-i izgoni
de a-i fi pedepsit la moarte
reuni un mare număr de muzicieni
si dădu foc corăbiilor
în sunetul instrumentelor
senatul a ordonat construirea unui templu
pentru Venus Verticordia
Venus care întoarce inimile spre bine.
nici artă divină nici stiintă umană
sunt niste impudenti
pe care îi apasă foamea
acest infern nu este decât o inventie a poetilor
moartea ne redă linistii somnului
de care ne bucurăm înaintea nasterii
acum îndurăm clamitătile unei păci lungi
mai redutabilă decât spada
lumea învinsă ne dă viciile sale
această umilire voluntară a lui Cezar
nu este ea un vag si îndepărtat ecou care
aminteste umilirea omului de pe cruce
monoteismul primitiv în cetate
politeismul în imperiu necentru
se transformă în scepticism ateu
lui Cezar August
fiul al zeului
Iulius Cezar
în toate aceste spectacole era vorba
mai ales de aceste probleme
ale celeilalte vieti
această persistentă a vietii această
existentă a celuilalt mormânt
misterele le arătau
nu teologii nu filosofii erau
agenti sincretismului religios
roman ci soldatii
Capitoliul
o capelă
a lui Isis
că Jupiter
impunea
abstinente
Pretextatus
hierofant
al lui Hecate
a primit
botezul sângelui
lui Mithra
din unirea sacră a Persefonei
si a tatălui ei Zeus
se naste Dionysios-Zagreus
suferintele si învierea lui Zagreus
ca o promisiune de imortalitate
preafericită după suferintele vietii
din mitul lui Zagreus
doctrina păcatului
originar si a mântuirii
titanii ucigasi ai
lui Zagreus sunt
strămosii umanitătii
Zeus îi trăzneste si
din cenusa lor
au iesit primii oameni
umanitatea
pângărită
prin vechea crimă
|
de George Anca 11/21/2014 |
Contact: |
|
|
|
|
|
|
|
