Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Vavilia Popovici - Primo Premio Assoluto“ al Academiei Il Convivio din Italia

Vestea acordării unui premiu literar international unei românce stabilite în Carolina de Nord (SUA), dar care, după propriile mărturisiri, „am scris si voi scrie tot pe limba sufletului meu“, adică în limba română, m-a impresionat profund. „Am iubit mult tara mea frumoasă - ROMÂNIA. Dar am hotărât să o părăsesc si să vin alături de copiii mei, care s-au stabilit aici. Rămăsesem singură“, a mărturisit într-un interviu pentru revista „Mesagerul românesc“, săptămânal tipărit în Potland - Oregon. Fireste, tulpina unui copac nu poate dăinui fără ramuri si fără frunze, fără ca vesmântul ei si rădăcinile să-i asigure seva vietii. Atâta doar că acolo, pe pământ american, simte mai adânc semnificatia cuvântului „dor“.
Învolburate de vitregia vremurilor si a evenimentelor istorice, valurile vietii au purtat-o pe copila de atunci, împreună cu părintii, din natala Nordica Bucovină pe alte tărâmuri românesti, ferite de furtună.

Este vorba despre distinsa doamnă Vavila Popovici, cunoscută în lumea literară românească datorită numeroaselor volume de poezie, proză si sute, chiar mii de articole si eseuri, acestea adunate până acum în patru volume. Colaborează si în publicatiile din tările unde nu se prea aude glasul Mioritei: Germania, Belgia, Spania, Danemarca, Israel etc. fără a neglija pe cele românesti. Ca dovadă, articolele si eseurile pe care le semnează în paginile prestigioasei publicatii „Săgetătorul“ având o puternică încărcătură morală, filozofică, religioasă, socială, educativă, istorică, argumentându-si adesea ideile cu citate din gândirea reprezentantilor clasicismului autohton si universal. Cu ceva timp în urmă, a sustinut o prelegere de zile mari despre viata si opera poetului national Mihai Eminescu, la Biserica Ortodoxă din Durham. Primită cu căldură de către comunitatea românească, a recitat din versurile eminesciene. Internetul mi-a oferit prilejul să o văd pe distinsa noastră compatrioată, s-o ascult si să-i înteleg sentimentele îndreptate spre spiritualitatea românească.
Bucurati-vă, stimati iubitori de literatură, că scriitoarea Vavila Popovici si-a onorat tara de unde a plecat si oamenii în jurul cărora a trăit, cu un binemeritat premiu de poezie, în patria lui Dante:

Accademia lnternazionale "II Convivio"
Via Pietramarina-Verzella 66
95012 Castiglione di Sicilia- (CT) - Jtalia
Gentile Vavila Popovici,
la Giuria del Premio "Poesia, Prosa e Arti figurative" e del premio teatrale "Angelo Musco"11 Convivio 2014, dopo aver esaminato gli elaborati pervenuti, ha l'onore di comunicarLe che nella sezione "Autori Romeni" Le e stato assegnato il
Primo Premio Assoluto

per il volume di poesie "Love story".

Izbânda aceasta este comparabilă cu triumful poetului V. Alecsandri, câstigătorul concursului de la Montpellier (1878) pentru cea mai bună poezie a latinitătii, organizat de către poetii felibri, poeti uniti într-o societate „Le félibrige“, cu scopul de a conserva, cultiva si apăra limba maternă si care luptau pentru unitatea culturală a popoarelor de origine latină. În acel oras din Franta s-a organizat un concurs international cu tema Cântecul latinitătii ce avea ca trofeu o cupă de argint oferită de poetul si filologul catalan Albert de Quintana.
Excludem formularea „respectând proportiile“, la care ar gândi aruncătorii cu bătul în pomii roditori. Ce proportii, când Vavila Popovici este un nume care se circumscrie valorilor autentice ale literaturii române? Roadele se regăsesc în împlinirile-i literare, profesionale si artistice. Studii: clasele primare în Alba-Iulia si Tg. Jiu, liceul în Tg. Mures, cursurile Conservatorului Maghiar (scoala Populară de Artă) - sectiunea Pian si Balet, cursurile Institutului Politehnic din Iasi (Facultatea de chimie industrială), cursurile de limba engleză (3 ani) a Universitătii Populare. După absolvirea facultătii, a îndeplinit functia de inginer la Combinatele chimice din Onesti si Pitesti („popasul cel mai lung al vietii mele“), frumoase amintiri purtând atât metropolei argesene, ca „Fiică a Argesului“, cât si celorlalte orase, despre toate făcând ample referiri în volumul memorialistic „Popasurile vietii“. În capitala moldavă i-a cunoscut personal pe George Lesnea si Otilia Cazimir (din dorinta fierbinte să o cunoască pe iubita poetului Topârceanu).

Doamna Vavila Popovici a „absolvit“ în primul rând, cu rezultate exceptionale, perioada celor „sapte ani de acasă“, îndrumată pe calea cinstei, demnitătii si a credintei în Dumnezeu, de către adoratii părinti, îngrijind-o ca pe o printesă… Că-n drumurile vietii nu a călcat doar pe petale de trandafiri, e o altă poveste de viată, a cărei traiectorie a străbătut-o doar în linie dreaptă, depăsind orice obstacol...
„Cântecul gintei latine“, cu care bardul de la Mircesti a obtinut premiul cel mare, era pe buzele tuturor iubitorilor de literatură: „Latina gintă e regină/ Într-ale lumii ginte mari...“ Poezia a rămas ca un imn închinat limbii latine, respectiv limbii române.
Evenimentul a fost comparat cu victoria armatei române împotriva oastei turcesti, la 1877: „Grivita si Monpellier - consemna revista „Convorbiri literare“ - sunt astăzi două nume nedezlipite si deopotrivă scumpe tuturor românilor, căci reprezintă două victorii strălucite prin care românii au afirmat dreptul si vointa lor de a fi. Este o mare onoare pentru români să fi dat nastere poetului care a dobândit premiul pentru cântarea latinitătii. Această onoare de care ne putem făli o datorăm lui V. Alecsandri“. Excesiv de modest, poetul si-a privit încoronarea de la înăltimea sentimentului patriotic, nicidecum ca un dar al harului său: „Norocul a vrut, se destăinuia lui Iacob Negruzzi, ca toate poeziile prezentate să fie mai slabe decât a mea si astfel am iesit eu triumfător. Cu atât mai bine pentru tară, care a câstigat un nou drept la simpatiile marilor popoare de vită latină…“
Mai adăugăm că poetul premiat a fost răsplătit si cu distinctia de Mare Ofiter al „Ordinului Regal al Isabelei Catolica“.
Dar noi, românii, cu ce ne răsplătim compatrioata pentru „Primo Premio Assoluto“ al Academiei Il Convivio din Italia? Juriul a apreciat, cum nici autoarea nu s-a asteptat, volumul de poezii „Love story“, prefatat de către muzicologul - compozitor Doru Popovici si criticul - scriitor Eugen Evu. Cu recunostinta noastră o răsplătim pe distinsa noastră contemporană, fiindcă faima câstigării marelui premiu la un concurs international de Poezie, Proză si Arte din Italia, de către o poetă româncă (aflat-am că premiile 2 si 3 tot de două românce au fost câstigate), înseamnă nu doar o izbândă personală, ci si o confirmare peste hotare a geniului creator românesc.
Să citim împreună un poem din acest volum premiat, intitulat Asa sunt eu:
Trec deseori prin peisajul ruginiu al pădurii,/ ascult glasurile jalnice ale nimfelor/ rostindu-ti numele sfâsiat în silabe,/ văd luminile amare ale toamnei,/ aud acordul gamei minore/ în care ploaia-si încearcă sunetul/ si râsul cinic al vântului nervos/ îl aud venind în valuri,/ miscând frunzele copacilor…/ Asa sunt eu, iubitul meu!/ Număr clipele/ ce trec cu incerta lor stare,/ soptesc cu-nfrigurare:/ S-a dus vara dragostei noastre!/ E toamnă! / Toamna pădurii/ bogată în soapte de dor,/ toamna sufletului încărcat de ecouri,/ toamna inimii cu bătăi disperate./ Asa sunt eu, iubitul meu!/ Dau crezare si vântului si ploii-acestei toamne./ Poate de aceea, deseori,/ primesc în dar fiori si lacrimi…


Sagetatatorul





Gheorghe Mohor    10/1/2014


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian