O nouă aparitie în librării; Ucraina - Un punct de vedere geopolitic de Dr. Alex Berca
Editura: TOP FORM ( 2014 )
Colectie: GeoPolitica
ISBN: 606-8550-17-6
Limba: Romana
Număr de pagini: 157
Pret: 19.5 Lei ( 4.66 EUR, 6.04 USD )
Dr. Alex Berca este economist american de origine română;
a absolvit ASE - Bucuresti, unde si-a sustinut si teza de
doctorat în domeniul economic, avîndu-l conducător pe
Profesorul Dr. Alexandru Puiu, Rectorul fondator al
Universitătii ,,Constantin Brîncoveanu”, Senator de onoare
al Universitătii.
În ultimii ani literatura socio-economică si politică s-a îmbogătit cu unele dintre lucrările elaborate de Dr. Alex Berca, si publicate în tară cum ar fi:
Crizele economice si ciclicitatea lor (Editura Institutului European/2011)
La început de secol (Editura Sedcom Libris/2012),
si în prezent lucrarea:
Ucraina – un punct de vedere geopolitic (Editura TopForm/2014).
Prin continutul ei lucrarea doctorului Berca abordează unul dintre cele mai fierbinti subiecte ce au retinut în mod special atentia opiniei publice internationale în ultimile sase luni.
Tema acestei lucrări după cum este prezentată si de către titlul cărtii se referă la conflictul ruso – ucrainean pentru anexarea Crimeei si apoi atătarea si sprijinul acordat de către Administratia Federatiei Ruse, grupurilor separatiste din zona de est a Ucraine (Donet si Luhansk) în conflictul armat cu forta armată ucraineană dornică de a-si apăra independenta si integritatea teritorială.
Prin multiple fapte si date statistice Dr. Alex Berca prezintă pozitia si rolul Administratiei de la Moscova, prin suportul financiar si militar al separatistilor, sub pretextul inventat al asa ziselor ”discriminări” a populatiei vorbitoare de limbă rusă, de către administratiile teritoriale si cea natională de la Kiev.
Falsitatea acestui pretext este dovedită de către autor pe parcursul întregului volum, prin multiple exemple.
Autorul si-a îndreaptat atentia asupra greselilor pe care le-a făcut si continuă să le facă administratia moscovită prin actul anexării Crimeei si a intentiei de re-anexare a Ucrainei la ”Mama Rusia”, - care a fost închisoarea internatională creată de Stalin si urmasii lui – prin folosirea armelor si a mijloacelor de oprimare aplicate de către NKVD/KGB.
Din păcate pentru întregul popor rus, dorinta de refacere a Uniunii Sovietice (si de această dată) prin forta armelor, îl orbeste într-un asemenea grad pe presedintele Vladimir Putin care nu îsi dă seama de modul în care Rusia se auto-izolează de restul lumii civilizate si de partenerii economici precum si efectele acestei izolări din punct de vedere economic, politic si cultural.
Folosindu-se de forta militară pentru a impresiona si a mentine o stare de tensiune în rîndurile populatiei crimeene, Federatia Rusă a reusit să anexeze Crimeea.
Fosta Secretară de Stat, Dna Madeleine Albright, afirmase în acel moment:
Putin a dobîndit un teritoriu, dar a pierdut încrederea!
Prin diverse metode de atragere a unora dintre (fostii) leaderi occidentali (cum ar fi de exemplu fostul cancelar german, Gerhard Schröder ), de partea Rusie, Putin încearcă să-si asigure un suport ”oficial” al actelor sale beligerante care sunt total neoficiale, si nerecunoscute ca fiind normale în relatiile internationale.
Întreaga omenire îsi dă seama de adevăratele intentii ale lui Vladimir Putin de re-anexare a Ucrainei printre care se înscrie: nevoia de a poseda si folosi resursele naturale ale Ucrainei, asigurarea cu produsele agricole ucrainiene care au fost o sursă esentilă în hrana populatiei ruse, asigurarea cresterii numărului de locuitori ai Federatiei Ruse care este într-o continuă scădere (Ucraina avînd circa 45 milioane locuitori) si alte multe alte beneficii geostrategice.
Formula si sloganul administratiei moscovite de pretinsă ”grije umanitară”, de protejare a populatiei vorbitoare de limbă rusă, este o asemenea demagogie politică pe care cred că nici Vladimir Putin personal nu o crede si cu atât mai putin guvernele occidentale.
Autorul acestei lucrări face chiar o afirmatie privind această ”grije”, asa zisă umanitară, fată de populatia vorbitoare de limbă rusă, care se pretinde că a fi discriminată.
Ce ar fi dacă - spune autorul, acestei populatii ”discriminate”, i s-ar permite să ajungă în Rusia, unde toti ”discriminatii” să fie primiti cu flori si pâine cu sare, să li se ofere locuinte, locuri de muncă, asistenta medicală si toate celelalte drepturi de care se ”bucură” oricare cetătean rus.
În felul acesta ar dispare riscul discriminării si ucrainienii ar putea trăi linistiti si fără nici un risc sau supărare din cauza pierderii ”colegilor” rusi.
Un fapt ce poate fi considerat ca fiind destul de curios este acela după care nu sunt prea multi cei care să accepte această mutare iar suportul Moscovei dat acestor ”discriminati”, care formează grupurile pro-rusesti, ce au provocat si continuă să mentină întreaga stare de tensiune socio-politică si economică precum si moartea unui număr de peste 2000 civili nu si-a găsit până în prezent o solutionare favorabilă din partea Moscovei.
Multi dintre cei din zonele de tensiune ale conflictului ruso-ucrainean au preferat să se refugieze si să trăiască în corturi cât mai departe de zona fierbinte a conflictului armat, dar nu intentionează să plece în Rusia.
Prin tot felul de subterfugii cu o notă mai mult copilărească, decât normală, administratia de la Moscova a cautat să pătrundă în teritoriul Ucrainei; unul dintre aceste mijloace a fost cel al convoiului de circa 200 de camioane acoperite cu prelate albe pe care Moscova îl considera ca fiind un ”ajutor umanitar” destinat populatiei ruse, când de fapt era un ajutor cu suplimentări de armament pentru rebelii rusi.
După cum au confirmat diversele surse ale masmediei internationale, solutia ”calului troian”, nu a dus la rezultatele scontate de către Federatia Rusă.
Asemenea metode folosite în vederea invadării Ucrainei au creat un nou val de acuzatii din partea Statelor Unite si a diverselor tări din UE precum si si a diferitelor organizatii internationale.
Din păcate toate încercările făcute până în prezent de către diversii reprezentanti ai tărilor membre ale UE si a Statelor Unite, de a transforma conflictul armat într-un dialog diplomatic, nu au ajuns la nici un rezultat favorabil pe termen lung.
Diferitele demersuri ale lumii occidentale s-au lovit de deciziile autoritătilor rusesti si în primul rând din partea lui Vladimir Putin care nu renuntă la planurile sale de refacere a fostei Uniuni Sovietice.
Mai mult decât atâta, reprezentantii Moscovei afirmau că actualul conflict cu Ucraina se datoreste lipsei de dialog cu Ucraina. Nu există însă nici o explicatie referitoare la ce diolog se refereau; l este oare vorba de un dialog privind federalizarea Ucrainei, adică transformarea ei în cîteva republici mai usor de ocupat si de anexat de către rusi?
Un exemplu concludent în acest sens a fost răspunsul Ministrului de externe al Federatiei Ruse care permanent a negat manifestarea oricăror actiuni si a ajuitorului separatistilor din partea Federatiei Ruse.
Mai mult decât atâta când Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmunssen, a afirmat că artileria rusă a fost folosită din interiorul tării si din afara granitelor Ucrainei împotriva trupelor ucrainiene, ca răspuns la cele afirmate de către Rasmunssen, Ministrul de externe rus a spus că afirmatiile Secretarului General al NATO sunt o ”fabulatie” si o ”minciună”.
Autorul apreciază că rusinea modului de a dialoga într-un mod total nediplomatic, rămâne ca o pată la adresa întregii politici rusesti.
Fără să mai tină cont de faptul că o mare parte a industriei militare ruse depinde de produsele industriei grele ucrainiene care asigură piesele de schimb si piesele de rezervă pentru avioanele si rachetele rusesti, administratia de la Kremlin îsi continuă actiunile de hîrtuire a Ucrainei, în loc să accepte a cooperare echitabilă fără nici un amestec în treburile interne ale acestei tări.
Oare nu poate vedea presedintele Putin încotro se îndreaptă întreaga sa politică externă?
Într-un dialog recent purtat de către Dna Cancelar Merkel cu Presedintele Ucrainei, Dnul Porosenko, Dna Cancelar Merkel si-a exprimat suportul pe care îl va acorda Ucrainei si tot odată va acorda un ajutor de 600 milioane dolari destinat refacerii infrastructurii distruse în urma confruntărilor armate din estul Ucrainei.
În acelas mod al unei reale diplomatii si a mentinerii unor relatii preietenesti cu Administratia de la Kiev si cu poporul ucrainean, a fost si punctul de vedere prezentat de Presedintele Traian Băsescu la Reuniunea Anuală a Diplomatiei Române (29 August 2014), si care spunea:
”... Voi sustine trecerea la o nouă etapă de sanctiuni finaciare si care să vizeze sectorul energetic si sectorul militar.
... Nu mai putem continua să ducem la bun sfârsit contractele pentru echipamente militare pe care le au diverse state ale Federatiei Ruse, atât timp cât aceste armamente se îndreaptă împotriva democratiei, împotriva unui stat suveran, împotriva unui stat independent. Azi e Ucraina, mâine poate fi aricine altcineva.
... în momentul de fată, România este tara care are cel mai mare număr de trupe ale Statelor Unite pe teritoriul de pe flancul estic, vorbim de baltici, Polonia, România, Bulgaria, si interesul nostru major este o prezentă o fortelor navale NATO în Marea Neagră.
...România trebuie să-si revizuiască imediat politica de finantare a Armatei, ... care trebuie să fie un partener viabil al statelor din NATO”.
Din cele mentionate mai sus reiese clar pozitia României din punct de vedere geopolitic si geostrategic.
Editura Top Form care a publicat cartea domnului Dr. Alex Berca si Revista Geopolitica au organizat la Bucuresti (26-28 august, 2014) o sesiune specială la care au fost invitati o multime de specialisti geopolitici si unii dintre membrii Administratiei de la Bucuresti si a celor din Kiev:
- Presedintele Româmiei Traian Băsescu,
- Primul Ministru al Romîniei Victor Ponta
- Ministrul Afacerilor Externe al României Titus Corlătean
- Ambasadorul Extraordinar si Plenipotential al Ucrainei în România Teofil Bauer
La acestă sesiune s-au discuat problemele legate de conflictul ruso-ucrainean, referindu-se si la o multime din punctele prezentate în lucrarea Dr. Alex Berca.
Merită mentionat că lucrarea Dr. Alex Berca a primit o deosebită apreciere din partea mai multor personalităti printre care se numără:
Domnul Teofil Bauer, Ambasadorul Ucrainei în România, care în cuvîntul introductiv al cărtii spunea:
„Ai deschis o carte cu totul deosebită, extraordinar de atractivă, interesantă si de mare valoare, consacrată Ucrainei - stat amplasat în centrul Europei cu o îndelungată si frământată istorie, cu o cultură multinatională deosebit de bogată, cu un înalt potential stiintific si purtator de tehnologii de vârf, asupra căruia astăzi este concentrată toată atentia Europei si, practic, a întregii lumi.”
De asemeni, Domnul Corneliu Vlad, unul dintre vechii si binecunoscutii ziaristi români afirma tot în cuvântul său introductiv:
Despre realitatea ucraineană de azi, pe cât de tumultuoasă, de complicată si de imprevizibilă, pe atât de necesar de înteles si de explicat, s-a acumulat deja, cu repeziciune, o uriasă productie editoriala. Într-un asemenea trend, în plin elan, se înscrie si cartea de fată a universitarului american de origine română dr. Alex. Berca (în treacăt fie spus, deocamdată una dintre foarte putinele contributii românesti în materie). O descriere cuprinzătoare a realitătii ucrainene sub raport sincronic si diacronic, multidisciplinara, dublată de o analiză stiintifică, nonpartizană, se oferă drept lectură unui public larg, ce include si politicieni, diplomati si specialisti, implicate, într-un fel sau altul în chestiune, dar si pe omul de rând interesat de ce se mai întămplă pe lumea asta tot mai greu de întetes. Autorul cărti proiectează o viziune geopolitică asupra stării de fapt si sinergiilor din Ucraina vecină, insistând pe esential: cum au fost, sunt si mai ales ar trebui să fie gestionate relatiile Kievului cu Rusia si cu Occidentul (de fapt, mai degrabs cu SUA, Germania etc.). Cartea se încheie cu ”unele solutii referitoare la criza Ucrainei” , în care se preconizeaza “o actiune comună a fortelor NATO” si “descurajarea actiunilor militare rusesti în Ucraina”.
În acelas mod convingător referitor la publicarea lucrării Dr. Alex Berca, privind Ucraina si situatia ei în conflictul cu fortele externe ale Rusiei si cu separatistii din interiorul tării se înscrie si punctul de vedere al Doctorului Vasile Simileanu, Directorul revistei de Geopolitică din România.
Punctul de vedere al Dr. V.Simileanu confirmă evaluarea greselilor făcute până în prezent de către Administratia de la Kremlin, ce preconizează această aministratie pentru viitor în special în conditiile în care conducerea de la Kiev îsi pune problema aderării la UE si/sau NATO, (considerată de către Vladimir Putin si administratia sa ca o ofensivă a occidentului la frontierele Federatiei Ruse).
Primirea acestei lucrări a Dr. Alex Berca, în librăriile din tară oferă prilejul completării surselor informationale cu tematică geopolitică si stratergică existente, cu încă o lucrare de valoare.
|
Mitel Popa 9/24/2014 |
Contact: |
|
|
