Ah !
Zvâcneste mineralul sub imase,
a mielului iuteală-i prinsă-n Arcă,
plezniti, cu rouă mugurii se-ncarcă
vânând tandretea sevei pătimase;
Ah! Noaptea se-adânceste-n rugi incase.
Zvâcneste oul dintr-o elegie,
de miezul noptii-i sfârtecat prădalnic,
pătrarul în lătrat se-nsiră falnic
si iute-si lasă umbra-n sol, sub glie;
Ah! Noaptea se-adânceste-n pribegie.
Zvâcneste lacrima descultă-n rugă,
cei dusi s-or primeni doar la vecernii,
lumina-le, în grai captivă, cer ni-i,
iar tâncii rugăciuni în grabă-ndrugă;
Ah! Noaptea se-adânceste-n buturugă.
Zvâcneste dorul fugii din cătare,
cu plumb damnat i-i áripa-nnodată,
decor desertăciunii-i moartea, iată,
de-i putredă silaba pe spinare;
Ah! Noaptea se-adânceste-n lumânare.
|
Valerian Bedrule 8/12/2014 |
Contact: |
|
|
