Comuna Sinca Nouă, primarul ei si ai lui consăteni.
Homo locum ornet, non ornat homonem locus (Omul sfinteste locul, nu locul pe om)
„-Domnule primar cărui partid politic apartineti?
-Partidului din Sinca Nouă, răspunde fără nici o ezitare, Dumitru Flucus primarul comunei.
Am căutat zadarnic acest partid între zecile de formatiuni politice care împânzesc teritoriul geopolitic al României (multe din ele, de pomană), nu l-am găsit!
-E un partid al sufletului, m-a lămurit primarul”
Aniversarea a 250 de ani de la înfiintarea comunei Sinca Nouă, a prezentat bilantul realizărilor comunei din ultimii ani, pe un fundal de istorie laică si istorie bisericească, care a străbătut permanent ca un fir rosu toată această manifestare.
În anul 1764, an de prigoană în Imperiul Austro – Ungar, 88 de familii din Sinca Veche, pentru a-si putea păstra credinta ortodoxă si a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei si străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” si s-au dus. L-au suit peste creste si l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul si-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în sigurantă, în padurile situate in amonte pe valea Sincii s-au oprit si s-au asezat in jurul unei manastiri ortodoxe situate pe dealul "Ghie".
Au defrisat pădurile, au destelenit glia si au creat o nouă asezare, Sinca Nouă, care cu timpul a devenit cea mai mare comună din tara Făgărasului.
„Epoca de aur” comunistă a adus locuitorilor numai necazuri, refuzul de a intra în colectivă făcându-i pe sincani să-si piardă statutul de comună, fiind înregimentati brusc si fără drept de apel în comuna Poiana Mărului cu toate consecintele negative care izvorau din aceasta.
Lupta pentru redobândirea titlului de comună a continuat în anii după revolutie si de abia în 10 mai 2002, primarul Dumitru Flucus cu multă sudoare plus un munte de dosare, a repus Sinca Nouă la locul cuvenit între cele 2.859 de comune din România, ba mai mult astăzi Sinca Nouă este una din cele 20 de comune care au primit titlul de „sat European” si este înfrătită cu comuna ecologică Wulkow din Germania.
Si acum să vorbim de oameni, omenie, dăruire, muncă, viziuni, într-un cuvânt de primarul comunei Sinca Nouă si ai lui consăteni.
-Mitrut (cum îl numesc sătenii pe primarul lor) ne-a adus în sat, telefonul, ne-a legat la canalizare si la gaze, acum avem apă curentă si face drumurile să fie bune, a făcut biserica, scoala, primăria si se grijeste de noi.
E un primar foarte bun si e un om de omenie, îl caracteriza un sătean, care avea frumoasa vârstă de 82 de ani si trăia aici de când se stia.
Dumitru Flucus este un om care polarizează, are viziunea viitorului si luptă cu hotărâre, înfăptuind pas cu pas, cu întelepciune, dăruire si muncă, multă, multă muncă acel model de sat românesc, pe care si-l doresc toti românii.
Într-un interviu dat la televiziune cu ocazia primirii din partea „Asociatiei Comunelor din România” a distinctiei ,,primar de 4 stele” spunea:
”..mi-am împărtit sarcina de edil pe două componente principale: ridicarea infrastructurii sătesti si schimbarea mentalitătii tinerilor din comună. Să schimb mentalitatea copiilor dintr-un mediu sătesc mi-a fost cel mai greu. Tinerii din mediul rural au un complex ridicat de inferioritate, când termină cele 8 clase si merg la oras la liceu. Si nu pentru că nu ar fi si ei inteligenti ori învătati cu morala si bunele maniere! Le-am explicat că nu sunt mai prejos decât colegii lor de la oras, că traditionalitatea satului nu exclude modernismul orasului… Au prins atât de bine învătătura, încât astăzi nu e weekend, fără să nu se întoarcă în sat toti elevii si toti studentii care învată prin alte părti!”
În biroul primarului si pe coridoarele primăriei, nu vezi decât icoane pe sticlă pictate de copiii de la cercul de pictură din sat, iar portul national este purtat cu mândrie de tineretul si copiii din Sinca Nouă, asta spune multe, dacă nu totul.
Corul si echipa de dansuri (care au participat la multe festivaluri, atât în tară cât si în Polonia Italia Belgia Germania, Turcia), fanfara (pentru care primăria a cumpărat instrumentele), cursurile de limbă germană, sărbătorile traditionale, sunt toate părti componente ale unui proiect ambitios, îmbinarea modernului cu traditia populară, creerea unui microcosmos sătesc autentic, care să ducă la mentinerea valorilor regionale traditonale si la stabilitatea demografică a comunei.
Două întâmplări pe care eu (reporterul) le-am trăit „live” cum se zice la televizor si care mi-au arătat cine este omul, nu primarul Dumitru Flucus.
1) Suntem în plină pregătire pentru sărbătorirea celor 250 de ani de la înfintarea comunei. Primarul de care trag toti, aleargă de la un punct de organizare la altul, dă sfaturi ia hotărâri, răspunde la telefonul mobil care sună într-una, are grijă să se ocupe de oaspetii din Germania care chiar au sosit si deodată în mijlocul acestui tumult, o bătrânică îl trage de mână si începe să-i povesctescă ceva iar după expresia fetei se vede că e ceva ce o necăjeste. El se opreste, o ascultă cu atentie pret de câteva minute si în final o linisteste.
Ei bine în aceste câteva minute pentru Mitrut (primarul) nu a existat nimic mai important decât această bătrână si un ochi de jurnalist nu e usor de păcălit!
2) Primarul împreună cu delegatia românilor din Diasporă e la nana Maria care le face scovergi traditionale. Sună telefonul si primarul după ce schimbă câteva vorbe, se scuză pentru că ne părăseste si pleacă.
A doua zi ne povesteste, că si-a pus cizmele si a plecat să caute vaca unui sătean, care fusese vândută de un cioban la târg. Împreună cu militia din încă două comune într-o actiune de căutare care a durat până târziu în noapte, au reusit să recupereze vaca, chiar înainte de a fi sacrificată.
-Dacă apucau să o taie, nu mai aveam nici o dovadă că e vaca săteanului nostru si omul rămânea cu paguba, ne-a spus primarul în final.
Mi-am amintit de ce spusese săteanul nostru „Mitrut ......... se grijeste de noi.”
Cei cinci stâlpi, pe care s-a clădit acest edificiu, numit Sinca Nouă, care pe drept cuvânt se poate numi „un sat românesc model”, se numesc:
Credintă, muncă, istorie, traditii si Dumitru Flucus, omul potrivit la locul potrivit.
Mömbris (Germania)
|
Viorel Baetu 7/29/2014 |
Contact: |
|
|
