Strofe pentru trei amici,
Scrise-n damf de bere, mici
La Horezu-n hanul mare
- Amicului John Vlădutu -
Motto: Floricică din răzoare,
Cât e târgul nost' de mare
Numai, vai, un han el are
De sălas si ospătare. (folclor local)
Tu, pelerin prin târgul meu de dor,
Cu dealuri sprâncenate-n pâlc de brazi,
Ca nu cumva-n tristete, plâns să cazi -
Descalecă, o vreme, la hanul cu pridvor.
Drumetii pot avea surpriză mare:
Fripturi, cotlete, mititei veridici,
Din mieii nostri cei mai mioritici,
Si vinuri, toate, oaze de răcoare...
Încerc, dar, cât mai explicit să fiu:
Deci, dacă vii dinspre Pitesti, Sibiu
(Si vrei să mergi Sinesti* spre Târgu-Jiu)
Horezu e popasul ce-ti prescriu.
Acolo sunt fetite ce, fireste,
Vorbesc cu tine chiar si englezeste -
Căci toate sunt, să le trăiască stamba,
Studentele lui Mr. John of Tampa!...
(Si la comandă, pot dansa si... samba!...)
*Sinesti = locul de obârsie al d-lui prof. Ion Vlădutu, acum stabilit în Tampa, SUA (n.a.)
Ecouri vechi (scrisoare)
- Ex-colegului meu Ilie Corovei, prof. universitar la Cluj (et co) -
Înaintăm, horotian, prin ani
Si ne recheamă Ea, copilăria,
Mi-e dor de Turda, ca si de câmpia
Si scalda, în Aries, ca băietani.
Mai este Ariesul ca pe-atunci?...
La Viisoara, cum mai este vinul?
(Nicicum să nu-l atingeti cu pelinul!)
S-ar supăra si cucii de prin lunci.
În deal, la Stefănesti, în podgorie,
Activitatea este tot mai vie,
Dar, câteodată, Iliută, seara,
Mă cheamă doruri către... Viisoara;
Consult ghiocul, am să-ntreb si bobii:
Au ce mai face mândra fată-a popii?!...
PS:
Acum, împart, ca Hesiod, ograda -
Brăzdând oceanul verde spre Canada.
Poetul în recesiune
- Lui C. Vărăscanu -
Motto: Auzi, bădie, taxe pe venit!!
- În parte, zic eu, lucru nepotrivit.
Mai marii zilei, frate, cică vor
O taxă si pe dreptul de-autor!...
De ani tot publici făr' a fi plătit
(Mai nou e... muncă, însă pâine... flit!)
Cum suntem si cu viata spre final,
Să mai uităm de cele vechi probleme:
Concedieri, diversele dileme...
Poete scump, te vreau mai jovial!
Să ne-amintim de Pindar, Martial -
De marii humoristi, toti plini de har,
Si sfatul meu mai este, asadar,
În loc de bocet, scrie madrigal.
Ca să-l stropim cu-n rubiniu pocal
(O pată de culoare-n astă vreme!)
Curaj, de moartea Artei, nu te teme!
|
