Călătorii : Din Rusia cu drag
Când confuzia generală atinge zenitul, când cititul de dimineată a articolelor din presă a devenit un fel de obisnuintă obositoare cu multă bătaie de cap si putin interes, iar televizorul a înmărmurit si el uitat undeva într-un colt de cameră, apoi, mai că-ti vine să lasi toate baltă si să pleci undeva departe, departe de toate grijile, îndoielile si plictisul cotidian. Asa că am plecat de partea cealaltă a lumii, în Rusia.
Nici că se putea o perioadă mai bună; acum că toată lumea urmărea cu sufletul la gură desfăsurarea evenimentelor din Ucraina, nimic nu putea fi mai interesant decât să afli ce gândeste omul simplu de pe stradă în legătură cu aceste evenimente. Intr-adevăr, cele 14 zile petrecute în Rusia au îmbogătit cunostintele mele cu emotii, desfătare si un sac de observatii interesante.
Moscova ne-a primit cu un cer întunecat, ploie si zile friguroase. Numai către sfărsitul sederii noastre acolo de cinci zile, sorele si-a arătat putin fata ca să fim martori pe înserat la impresionanta cavalcadă de masinării de război în drum spre Piata Rosie, pentru o ultimă repetitie în fata Kremlinului în vederea paradei militare de 9 Mai din ziua următoare. Dar înainte de asta, Moscova ne-a tratat cu multiple tururi în si în afara orasului, o călătorie cu variatele metrouri ce ne-a prilejuit admiratia unor statii de metrou construite pe vremea lui Stalin, o vizită la Kremlin unde am vizitat Muzeul National de Arme ce oferă vizitatorilor în afara armelor din evul mediu, o bogată colectie de coroane, caftane, rochii, calesti si bijuterii cu vechime ce poate atinge o mie de ani. O altă vizită la Muzeul National al Cosmonauticii a fost inclusă, si multe altele.
În ziua a doua a excursiei, adusi la un concert al formatiei Zlatoust ce a avut loc la Galeria de Artă Ilia Glazunov, o pictură mi-a atras atentia: un bătrăn cu fata brăzdată de cute, pe chipul căruia un zâmbet blajin aducea lumină compozitiei, era îmbrăcat într-o pufoiacă ponosita pe pieptul căreia strălucea steaua de erou al muncii socialiste. Pufoaica părea înegrită de munca într-o mină si ghemotoace de vată răsăreau aici si acolo prin rupturile fetei. Mâna lui dreaptă sustinea ridicat un pahar de votcă, dar pe fundalul în spatele lui, un panou expunea o multitudine de afise si lozinci, cu Gagarin, cu Lenin, figuri înflăcărate de întrecerea socialistă si altele. Titlul picturii era „În Sănătatea Voastră!” Nu am putut descifra numele pictorului dar stiu că era aici în împrumut de la Galeriile Tretyakov. Tabloul sugera nu veselia petrecerii, ci drama acestui bătrân ce si-a irosit întreaga lui viată mănat de lozinci si slogane din care el nu s-a ales cu nimic. Drama lui, drama unei vieti irosite fără folos este asemănătoare cu drama bătrănilor din propria noastră tară, si ea ar trebui să deschidă ochi celora ce militează încă pentru o orânduire de acest tip.
Rusia a rămase Rusia si nimic nu o poate schimba. Mentalitatea generală aste aceea că ei nu au început nici un război; nu ei ci altii sunt aceia care au atact întâi. Ei si-au apărat tara si în final au învins. E ca si cum amnezia generală a cuprins întreaga populatie si mă întreb cum de-au uitat cotropirea Ungariei din 4 Noembrie 1956 când trupele sovietice au înăbusit în sânge revolutia anticomunistă. Uitată pare să fie si Primăvara din Praga înăbusită la fel în sângele celor 72 de eroi cehi si slovaci ucisi de armatele Pactului de la Varsovia (mai putin România) ce au năvălit în Cehoslovacia in noaptea de 20-21 August 1968. Si mai curând, numai cu cinci ani în urmă, în perioada 8-13 August 2008, Georgia a fost nevoită să cedeze regiunea Osetia de Sud prin interventia brutală a armatelor rusesti ce-au bombardat numeroase orase si centre urbane ale tării. La fel ca acum în Ucraina, motivul principal pare să fi fost securitatea cetătenilor rusi nemultumiti de politica guvernelor respective. Cum nu există o securitate a frontierelor statelor din fosta Uniune Sovietică, este usor de infiltrat elemente ostile dintr-o parte in alta si în acest fel orice referendum poate fi decis de-o dubioasă majoritate adusă din afară.
După ce am vizitat Casa Albă, Pentagonul si Kennedy Space Centre este greu de făcut o paralelă cu cele ce-am văzut vizitând Kremlinul si Muzeul National de Cosmonautică. Regulă generală, după intrarea în interiorul Kremlinului, dealungul distantei de aproape un kilometru de la intrare la Muzeul National de Arme, ghidului îi e strict interzis să comenteze pe unde trecem, mersul trebuie continuat în liniste fără oprire si fotografierea este interzisă. Numai pe traseul de întoarcere ghidul poate da explicatii în legătură cu numeroasele biserici din interior si se pot face fotografii. Muzeul de Cosmonautică este înconjurat de un grandios park cu numeroase statui si un impresiv obelisc simbolizând lansarea in spatiu a unui Space Shuttle Aerocraft. Muzeul, redus ca mărime este extins pe două etaje cu majoritatea exponatelor în miniatură. In sala de jos, se află unul dintre modulele Statiei Spatiale Mir, fost cel mai mare satelit artificial al pământului depăsit astazi de Statiunea Spatială Internatională din alcătuirea căruia face parte. Am întrebat unde se află The Canadian Arm. Ghidul nu stia nimic despre existenta aceastei contributii canadiene folosită în orice manevră de asamblare a statiunii. Turul a sfărsit cu întâlnirea unui cosmonaut rus ce a stat în spatiu pe un timp de sase luni. Cineva l-a întrebat dacă Americanii au fost cu adevărat primii care au ajuns pe Lună. Răspunsul lui a fost un categoric DA. Dar, a spus el, americani au gresit difuzând publicului o înscenare făcută în studioul de televiziune cu Neil Armstrong declamând că „e un pas mic pentru om, dar un salt gigantic pentru omenire”.(Nu comentez)
Excursia a fost o croazieră intre Moscova si St. Petersburg pe numeroase canale, Volga, Lacurile Onega, Ladoga si in final râul Neva. Rusia are bogătii infinite în artă, cultură si folclor. Ospitalitatea lor este proverbială si oferită cu căldură. În cele două mari orase, Moscova si St.Petersburg viata pulsează cu o nestăvilită energie ziua si noaptea, străzile sunt inundate de siruri nesfărsite de masini moderne iar ritmul noilor constructii e vizibil pretutindeni. Aproape fiecare are un cotage (dacha) în afara orasului si acolo sădesc legumele si fructle de care au nevoie. Cum spuneam, Rusia a rămas Rusia, putin diferită de ceea din trecut, dar in care Stalin, Bresnev si acum Putin sunt priviti cu stimă, respect si multă încredere în spusele si politica lor.
Iunie - Toronto
|
David Kimel 6/18/2014 |
Contact: |
|
|
