Atitudini : Ontario Election 2014 – Cu cine votăm?
Alegerile anticipate în Ontario nu au luat prin surprindere.
Desi liberalii au încercat să le evite, strădaniile lor nu au fost prea convingătoare. Proiectul de buget prezentat la începutul lunii mai de premiera Katlyn Wynne nu a reusit să smulgă votul Noilor Democrati.
Ironic, desi bugetul a venit cu măsuri împinse mult la stânga agendei politice – tocmai pentru a cuceri votul PND (NDP) – Andrea Horvath, lidera partidului, a refuzat să mai spijine guvernul liberal. Situatia în care s-a aflat după prezentarea bugetului a fost una destul de ingrată. Desi ar fi avut motive ideologice să voteze bugetul liberal, a preferat să aleagă calea alegerilor pentru a nu gira un guvern subrezit de câteva mari scandaluri. Pentru partidul ei însă, aceste alegeri riscă să nu aduca beneficiile dorite la nivelul reprezentării parlamentare.
Premiera provinciei, Kathleen Wynne, spera la rândul ei ca alegerile să îi aducă majoritatea si, în acelasi timp, o separare mai clară de fostul lider liberal Dalton McGuînty. Din coltul cel mai combativ al opozitiei, conservatorul progesist Tim Hudack a lansat atacuri sarcastice în stânga politică, acuzând pe noii democrati de populism ieftin si pe liberali de gândiri financiare iresponsabile.
Cetătenii provinciei îsi vor decide liderii pe 12 iunie. Desi legea electorală din provincie a decis ca orice campanie să înceapă într-o zi de miercuri si sa tină exact patru săptămâni, liderii celor trei partide si-au lansat neoficial cursa imediat după dizolvarea legistativului în 2 mai. Ontarienii urmează să aleagă între promisiuni si platforme, unele pripite si destul de confuze. Sondajele au început să curgă. Ekos a oferit câteva: 35% liberali, 32% conservatori, 22% noii democrati. Aceste numere au fost stabilite statistic cu o zi îninte de declararea alegerilor anticipate. Recente sondaje arată o competitie destul de strânsă între liberali si conservatori, sau pe conservatori cu un usor avans. Prin urmare, ce propun viitorii alesi?
Tematica de campanie contine teme majore si ideologic opuse. Liderii politici sunt preocupati de joburi. Liberalii promit că au pe masa de lucru un plan pe 10 ani, o investitie de 2.5 miliarde sub titlul "Joburi si Prosperitate". Ei îsi propun să atragă mai multe investitii străine si să genereze locuri de muncă în minerit, automotive, servicii financiare si IT. În plus, liberalii mai vor să investească 295 de milionane în "Joburi pentru tineret" – un plan de doi ani în care tinerii vor fi încurajati să-si deschidă companii proprii. Nu este clar cum vor evolua aceste planuri care solicită o cheltuială imensă, discutabilă pe fondul unui urias deficit bugetar existent. Conservatorii promit la rândul lor că vor genera 1 million de joburi prin scăderea taxelor, dezvolatarea unui plan de energie mult mai convenabil, investitii în educatie si servicii de specializare pentru meserii, încurajarea comertului cu vecinul de la sud. În sfârsit, noii democrati propun o reducere de taxe de 10% pentru companiile care investesc în constructii industriale, echipament tehnic si oferă un credit tehnic pentru companiile care vor să investească în educare de personal.
Taxele sunt un al punct cheie. Liberalii păstrează neschimbate taxele pentru corporatii, cu exceptia companiilor care au un capital de peste 15 milioane. Ei taxează mai mult pe fumătorii cu un venit anual de peste 150.000 si pe toti cei care călătoresc cu avionul. Conservatorii propun o scădere semnificativă în taxe cu intentia de a crea joburi si a atrage investitii străine, însă au anuntat că, datorită deficitului bugetar, nu vor putea să le scadă prea mult. Ei propun taxe variate în functie de: venit de tip corporativ, venit personal si taxe de vânzări, dar urmează să explce care vor fi diferentele în procentaj. Noii democrati vor sa anuleze HST pentru serviciile de maximă importantă, ca, de pildă, caldura si electricitatea si vor, de asemenea, să reducă pretul la benzină cu un procent. Nici o vorba însă despre cum se vor materializa aceste planuri. Andrea Horvath a mentionat totusi o usoara crestere a taxelor de tip corporativ.
Programul energetic stârneste numeroase discutii între partide. Liberalii continuă programul de energie alternativă si propun un sistem de tarife pentru energie solară, eoliană, precum si alte surse. Conservatorii se opun acestui plan si rămân suporterii puternici ai energiei nucleare, considerând că investitiile cerute de energia alternativă sunt imposibil de acoperit si nu numai că vor să refacă centralele existente – Darlington si Bruce B – dar vor să construiască si altele noi. Noii democrati continuă să propună "progrmme de energie eficientă", fără o explicatie clară asupra viitorului energetic.
Programul de pensii a devenit un punct de referintă în dezbaterea electorală. Liberalii propun un nou Plan Înregistrat de Pensii în măsură să ajute clasa de mijloc ca să acumuleze pensii dacă nu au avut un plan asigurat prin locul de muncă. Conservatorii au desigur alte idei. Ei au în vedere colaborarea cu angajatorii pentru a genera pensii cu sprijinul guvernamental federal, care poate asigura politici fiscale atractive pentru companiile care se angajeaza în acest proces. Noii democrati au anuntat ca vor popune un nou Plan de Pensii în Ontario pentru cei care vor, dar nu au conturat liniile acestuia.
Cele trei partide combat si pe alte teme: transportul în comun, relatia cu sindicatele, politicile din sănătate si educatie. Nu împart puncte similare în chestuiuni majore. Cum alegerile se apropie, liderii politici vor încerca să vândă cât mai multe de pe platformă. Ontarienii au o misiune dificilă în încercarea de a selecta, în muntele de promisiuni, ce anume face sens si ce este pură demagogie.
|
Luiza Mureseanu 6/4/2014 |
Contact: |
|
|
