Isabela Vasiliu Scraba - Eseist si istoric al filosofiei
Date biografice
Nascuta (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul “Aron Pumnul” din Cernauti; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasă cultură, a fost inginer chimist si poet).
Căsătorită (din studentie) cu un strănepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de soră al lui Bacovia). Isabela Vasiliu-Scraba urmează, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul “Spiru Haret” din Bucuresti (unde o are ca profesoară de engleză pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rădulescu si autoare de manuale de liceu). Ultimul an invata la Liceul «I.L. Caragiale » unde sustine bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberă din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) si la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 si 1984 lucrează ca ingineră chimista la I.A.M.N. (Bucuresti). Între 1985 si 1992 învată in paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) si greaca veche (3 ani). In 1989-1990 (sem.II) si 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din Bucuresti, predă, ca profesor invitat, două cursuri despre Im. Kant.
Ca profesor suplinitor predă germana la Liceul “L.Blaga” din Bucuresti (1992-1993). Din 1991 participa la colocvii nationale si internationale, colaborind cu eseuri filosofice in volumele unor congrese si simpozioane internationale.
A publicat peste 200 de studii, articole si eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie si istoria filosofiei în diferite reviste .
Volume publicate
1. Filozofia lui Noica, Ed. Ecodava, Slobozia, 1992, 142p. 2. Inefabila metafizica, Tiparita la SC Tipografia S.A, Slobozia-Ialomita, 1992, 224p. 1. O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si ideile platonice, Ed. Fundatiei Ionel Perlea, Slobozia, 1995, 72p. 4. Despre existenta, fiinta si esenta, Ed. Mirisa, Bucuresti, 1996, 120p. 5. Filozofie acroamatica la Platon, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1997, p132 6. Atena lui Kefalos, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1997, 216p. 7. Configuratii noetice la Platon si la Eminescu, Ed Star Tipp, Slobozia, 1998, 192p. 8. Mistica Platonica, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1999, 360p. 9. Metafizica lui Nae Ionescu, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, 264p. 10. In labirintul rasfrangerilor. Nae Ionescu prin discipolii sai: Tutea, Cioran, Noica, Eliade, M. Vulcanescu si Vasile Bancila, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, 264p. 11. Contextualizari, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, 192p. 12. Deschiderea cerurilor intr-un mit platonic si in Miorita, Ed. Star Tipp. Slobozia, 2004, 96p. 13. Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, 192p.
Site-uri personale Isabela Vasiliu-Scraba – go.ro http://isabelavs.blogspot.ro
Referinte critice
«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE, n-am citit de mult ceva mai rascolitor…» “…fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de strania – DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»… au fost si sunt pentru mine…, o invitatie la gindirea libera si independenta, la curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la… punctul pe i. Doua carti exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea… Am subliniat sire intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate. Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, … pentru insasi prezenta dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana” (prof. univ. dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).
“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” – scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor. “In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor” (Alexandru Paleologu). “
Este un element dinamic, cu o pregătire adecvată în domeniul pe care-l ilustrează, domeniu de frontieră, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certă originalitate” (Cornel Regman). « Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 » (Pan Izverna).
“Este o eseistă de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respiră o căldură cuceritoare făcînd accesibile desbateri care altminteri nu incită pe nespecialisti. Nu e putin lucru să regîndesti, să reconstruiesti si, mai ales, să pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundării unui homo humanus” (Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române).
“Autoarea unor cărti ca “Filosofia lui Noica, între fantasmă si luciditate”, “Inefabila metafizică”, “Atena lui Kefalos”, “Filosofie acroamatică la Platon” sau “Configuratii noetice la Platon si la Eminescu”, între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretă, pe alei nebănuite, “rătăceste” printre gînditori români si străini cu degajare si dezinvoltură, adesea cu gratie.
În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul său preferat -Platon- îsi află unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastră” (prof. univ. dr. Alexandru Husar). “Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a străbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încă si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantă gratie feminină care îsi anexează vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pătrunde temele filosofice în cauză cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bărbătească. Sincer vorbind, cine ar putea să nu o invidieze?” (Ion Papuc). –
|
Mitel Popa 6/2/2014 |
Contact: |
|
|
