Observatorul

COLEGIUL NAŢIONAL “FRAŢII BUZEŞTI” DIN CRAIOVA LA 120 DE ANI

La 1 noiembrie, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ liceal din România, cu nume unic în ţară, numele sfetnicilor şi căpitanilor lui Mihai Viteazul – Preda, Radu şi Stroe Buzescu, împlineşte 120 de ani de existenţă.
Este un prilej şi pentru comunitatea românească din Canada, în rândurile căreia se află şi foşti profesori şi absolvenţi ai şcolii sărbătorite, de a-i omagia pe înaintaşii care au creat şi îmbogăţit tradiţia acestui focar de cultură, dedicându- se nobilei misiuni de modelare a fiinţei umane.
Colegiul Naţional de astăzi a început modest – ca gimnaziu real de băieţi, înfiinţat de Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice în 1882, ministru fiind P.S.Aurelian.
Învăţământului practic îi acordă importanţă chiar Legea Instrucţiunii de la 1864 – a lui Alexandru Ioan Cuza, iar după cucerirea Independenţei Naţionale la 1877 – 78 şi proclamarea Regatului României în 1881, perspectivele dezvoltării social - economice a ţării reclamă cu atât mai mult promovarea învăţământului real care să pregătească tineri pentru domeniile practice, pentru diferite meserii şi specializări prin şcoli urmate ulterior (agricultură, comerţ, telegrafie etc.) şi pentru abordarea, după absolvirea liceelor reale complete, a Şcolii Politehnice şi a facultăţilor de ştiinţe.
Ca director al gimnaziului este numit tânărul şi distinsul profesor de matematică Grigore Căzănescu – care s-a dovedit un desăvârşit dascăl şi un înţelept conducător de şcoală, iar primii profesori sunt Lazăr Sarchizeanu (l.română, istorie, geografie), Ştefan Rudeanu (l.franceză), Carol Litarctzeck şi Ferdinand Settelin (l.germană), Isidor Selageanu (desen şi caligrafie). Cursurile se deschid la 1 noiembrie, 1882 cu 62 de elevi în clasa I, în sala mare a Liceului de băieţi al Craiovei, actualul Colegiu Naţional Carol I.
De altfel, trebuie să menţionăm că şcoala n-a avut local propriu până în deceniul al treilea al secolului al XX-lea, funcţionând în diferite clădiri închiriate, prea puţin proprii pentru învăţământ, Numai prin entuziasmul şi hărnicia deosebită a directorului şi profesorilor, s-au asigurat condiţiile materiale, dotările minime necesare, calitatea învăţământului şi continua afirmare a şcolii în peisajul spiritual al Craiovei.
Marea majoritate a elevilor erau fii de ţărani şi de meseriaşi, cu situaţii materiale modeste, astfel că unii elevi nu reuşeau să frecventeze până la terminarea celor patru clase gimnaziale. Între 1886 – 1898, au absolvit şcoala 184 elevi, în condiţiile unei mari exigenţe şi ale supraîncărcării planului de învăţământ ( 31 – 33 de ore pe săptămână).
În 1898, Gimnaziul real din Craiova se transformă , potrivit Legii asupra învăţământului secundar şi superior (a lui Spiru Haret), în gimnaziu – curs inferior de liceu şi va funcţiona ca atare până în 1921, Gimnaziul era un ciclu de sine stătător – cu o programă unitară, iar liceul propriu-zis (cursul superior) prevedea materii pentru toţi elevii, dar şi materii (sau numărul de ore pe materii) diferenţiate pe secţiile reală, clasică şi modernă, alegerea secţiilor făcându-se încă din clasa a V-a.
La 9 ianuarie 1910, Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor condus de Spiru Haret comunică aprobarea ca “gimnaziul să se numească “Fraţii Buzeşti”, iar ca dată de serbare să se ia ziua de 1 Noiembrie”.
Şi în această organizare, gimnaziul continuă să-şi sporească prestigiul prin competenţa şi charisma didactică a profesorilor săi. Onorează şcoala, în această perioadă sau începând din această perioadă, profesori ca Nicolae Bănescu (istorie şi l.franceză), renumit bizantinolog şi viitor academician, vicepreşedinte al Academiei Române, profesor universitar la Cluj (unde a fost şi rector al Universităţii) şi la Bucureşti; Nicolae Orghidan (geografie), viitor inspector general şi director în Ministerul Instrucţiunii; George Fotino (muzică), erudit şi talentat compozitor, autorii de manuale Teodor Grigorescu (matematică) şi C.D.Fortunescu (l.franceză) sau viitorul profesor universitar Aurel I. Candrea, mare lingvist şi autor de lucrări în domeniu. În 1919, este numit profesorul de şt.naturale Ion P.Ionescu – Argetoaia, doctor în geologie, director al liceului din 1920 până în 1940. Este omul care a făcut epocă în istoria şcolii. În timpul directoratului său, ministru al Instrucţiunii fiind dr.Constantin Angelescu, s-a construit actualul edificiu monumental al liceului. Pentru a se dedica totalmente liceului pe care-l conducea, prof. Ionescu – Argetoaia a renunţat la funcţia de conferenţiar la Politehnica din Timişoara, unde fusese numit şi unde ţinuse câteva apreciate cursuri, refuzând, de asemenea, postura de asistent al unui mare specialist de la Sorbona – Paris.
Şcoala a trăit, ca şi întreaga ţară, în deceniul al doilea al secolului al XX-lea, evenimente deosebite : Războiul de reîntregire a neamului şi Marea Unire din 1918.
În timpul ocupaţiei germane, a existat la Craiova o adevărată mişcare de rezistenţă împotriva abuzurilor şi măsurilor opresive, constând în luări făţişe de poziţie şi sprijinirea prin orice mijloace a armatei române de pe front. Au fost şi profesori ai gimnaziului “Fraţii Buzeşti” care au luptat pe front şi au fost distinşi cu diferite decoraţii, iar profesorul de ştiinţe naturale Alexandru Bărbulescu a căzut eroic pe câmpul de luptă în vara anului 1917. În pregătirea Marii Uniri, un rol de seamă l-a avut Liga pentru unitate culturală a tuturor românilor. Secţia din Craiova a fost foarte activă, astfel încât oraşul oltean a găzduit, în 1911, Congresul pe ţară al Ligii, cu participarea lui Vasile Lucaciu şi a altor militanţi transilvăneni. Profesorii şi elevii Gimnaziului “Fraţii Buzeşti” s-au implicat în această manifestare patriotică.
Între 1899 – 1921, au absolvit gimnaziul 961 elevi. După război, au funcţionat clase bugetare şi clase paralele , extrabugetare, iar în anul şcolar 1921 – 1922, pe lângă clasele de gimnaziu, a funcţionat şi prima clasă de liceu – a V-a extrabugetară.
Începând din 1922, liceul se dezvoltă treptat şi în 1926 apare prima serie de absolvenţi ai clasei a VIII-a. Între 1926–1948, liceul dă 1252 absolvenţi, cu menţiunea că, între 1929-1935, clasa a VII-a a fost, potrivit legii de atunci, clasă terminală de liceu. În anul 1927, clădirea proprie a liceului este dată parţial în folosinţă. În anii celui de-al doilea război mondial şi imediat urmatori, localul a fost ocupat în întregime pentru un spital militar german (1941–1942), apoi, între 1944–1949, a fost folosit tot ca spital de trupele sovietice, timp în care cursurile s-au ţinut la alte şcoli în condiţii de supraaglomerare.
Dintre profesorii care au funcţionat sau care au început să se afirme în această perioadă menţionăm pe Traian Păunescu–Ulmu, membru al Societăţii Scriitorilor Români, pe autorul de manuale Dumitru (Miti) Teodorescu şi pe dascălii de excepţie Dumitru Banu şi Luca Preda – la limba română, pe Ştefan (Fanu) Duţulescu – la filosofie, psihologie, logică şi drept, mult evocat de foştii săi elevi, pe istoricii Nicolae Dinculescu, Ştefan Ciuceanu şi Alexandru Papagheorghe – toţi cu interesante lucrări publicate în specialitate, pe celebrul formator al tinerilor îndreptaţi spre matematică Răducanu I.Georgescu, ca şi pe matematicienii autori de manuale şi culegeri de probleme Corneliu I.Georgescu şi Dumitru (Dem.) Dănescu. Nu putem trece cu vederea, de asemenea, pe preoţii profesori de religie Victor Marghescu şi Ion Popescu – Cilieni, primul ajutor de nădejde al directorului Ionescu – Argetoaia şi îndrumător al preocupărilor extraşcolare ale elevilor, al doilea predând şi muzica şi istoria, autor al unor docte lucrări de istorie generală şi bisericească. Amintim şi pe autorul de manuale de fizică şi chimie Constantin Brădăţeanu, pe profesorii de limba franceză Gr. Nicolescu (examen de capacitate la Paris), Miltiade Ioanid,ultraexigentul profesor şi publicistul de excepţie, poet şi prozator şi C.D.Papastate, autor de cărţi de şcoală, de beletristică şi de studii literare,devenit profesor doctor docent la Universitatea din Craiova. Apreciaţi de elevi au fost şi latiniştii Gheorghe Nencescu şi Mihai Statu, profesorii de limba germană Abraham Schenker – licenţiat de la Viena şi Constantin Chifu – doctor în specialitate, precum şi maestrul Ion Tănăsescu – Bora (desen şi caligrafie), profesorii Mihail Rădescu (muzică) trecut la Academia de Muzică din Bucureşti şi Marcel Stahie (ed.fizică).
Preocupările elevilor în afara clasei şi şcolii sunt atent îndrumate de către profesori, astfel încât societăţile cultural – ştiinţifice, sportive, revistele elevilor (Revista matematică a elevilor craioveni, revista “Fraţii Buzeşti”), manifestările cultural – artistice, excursiile cunosc o perioadă de avânt.
Nu insistăm asupra schimbărilor aduse prin Legea (Reforma) din august 1948. Desigur, nu putem aprecia pozitiv nici stabilirea duratei învăţământului mediu la 10 ani, lucru copiat, nepotrivit cu tradiţia şi practica învăţământului românesc, nici renunţarea la numele şcolilor, în cele mai multe cazuri nume de personalităţi cu merite deosebite în istoria şi cultura ţării - şi nici exagerările din deceniile 8 – 9 privind caracterul practic – industrial al întregului învăţământ.
Să spunem totuşi că Liceul “Fraţii Buzeşti” va primi şi clasele I – IV primare şi învăţământ seral liceal (între 1952 – 1955 şi învăţământ seral clasele V – VII).
Se va reveni în localul propriu care se extinde prin construirea unor noi săli de clasă şi, în final, prin construirea clădirilor moderne ale internatului şi cantinei şcolare în incinta liceului, după ce acestea funcţionaseră în clădirile vechi ale unor foste şcoli particulare.
Între 1949 – 1990, au absolvit liceul – curs de zi – 9414 elevi în total, iar la învăţământul seral au absolvit (cu 10, 11, 12 şi 13 clase) 7531 elevi în total. Menţionăm că, după 1990, s-a mai mers cu o clasă în lichidare (43 absolvenţi ai clasei a XIII-a în 1992), după care liceul nu a mai cuprins şi învăţământ seral.
În privinţa profesorilor cu deosebite rezultate care au ilustrat sau ilustrează catedrele liceului,ar trebui să dăm liste consistente. Vom arăta doar că între aceştia sunt 12 doctori în specialităţile respective şi vom aminti unele nume de profesori cu îndelungate state de serviciu în şcoală şi cu prestanţă deosebită, foşti directori sau implicaţi în rezolvarea multiplelor probleme legate de bunul mers al întregii activităţi . Este vorba despre profesorii de limba română I.D.Lăudat, fost director, apoi profesor universitar doctor docent la Iaşi, Ion M.Negreanu, dr.Marian Barbu, Dumitru Voicu, dr. Constantin M.Popa, de matematică – Anastasie Petrescu, Ion Nica, Aurel Tuţescu, Nicolae Miu, Ion Modrescu, Teodor Nistorescu, Gheorghe Dumitrescu, de fizică – dr. Origen Bunescu, Ştefan Brânzan, de chimie – Maria Simion, Virginia Cocâlnău, de biologie – Grigore Drăguţ, dr. Ion Gh. Râncu, trecut la Universitatea Craiova, Mihai Oculeanu, Silviu Iser, D-tru Săvulescu, de istorie – Ion Culman, Alexandru F.Dinu, Traian Pană, de filosofie şi ştiinţe socio - umane – Ion Dumitrescu, Ilie Popescu – Teiuşan, Liana Vasilache, Constantin Dascălu, Maria Georgescu, Mircea Busuiocescu, de geografie – Ion Georgescu, Ion Petrescu – Maciste, Mihai Ghenescu, Gheorghe Drăgolici, de limbi străine – Constantin Duţă, Anca Ştefănescu, dr. Ion Schintee trecut la Univ.Craiova, Ecaterina Opriţoiu, Albert Zimbler, Antoaneta Dobrescu, Tache Turneanu, Vera Măcin,Ana Mihăilescu, Maria Chiliman, Valeriu Pisoschi, de limba latină – Gh.Olaru, Gh. Dogaru, Maria Tuţescu, Eugenia Mutulescu, de desen – Ion Hagiescu, Eugen Săndulescu, Magdalena Buce, de muzică – Silvia Câţu, Macrina Popescu, Boris Chelaru, Valentin Bacal, de ed.fizică - Constantin Bobei, Eugen Popescu, Constantin Ciontescu, învăţători – Adrian Butoi, Doina Truşcă, Ecaterina Diulescu, Constanţa Vaicăr, educaţie tehnologică – Ştefan Pârlogea, Marin Brad. Dintre absolvenţii de marcă ai liceului, amintim pe academicienii Ilie .Murgulescu (chimie fizică, fost ministru al Învăţământului), Radu P.Voinea (mecanică – rezist. materialelor,fost rector Inst. Politehnic Bucureşti), ambii foşti preşedinţi ai Academiei Române, Ştefan D.Berceanu (medicină – hematologie), Mihnea Gheorghiu (literatură – teatrologie şi filmologie). Marin Sorescu (literatură), Constantin Coman (medicină – chirurgie toracică), pe doctorii docenţi Ion Zamfirescu (literatură), general Eugeniu Petre P.Mareş (medicină – chirurgie), Petre C.Raicu (genetică), Dănilă Cincă (medicină –O.R.L.) Din domeniul literelor, amintim pe scriitorul Alexandru Mitru, pe poetul Adrian Păunescu, pe hispanistul dr.Paul Alex.Georgescu. Se cuvine, de asemenea, să amintim pe premiantul de onoare al seriei sale din liceu,profesor universitar doctor ing. Silviu Puşcaşu, fost rector al Universităţii din Craiova, pe pictorul Sabin Bălaşa, pe actorul Marcel Iureş, pe dirijorul de cor şi compozitorul Alexandru Racu.
Absolvenţii liceului deveniţi specialişti de înaltă calificare, cercetători, cadre universitare, doctori în ştiinţe, lucrând în ţară sau în străinătate se pot număra,fără nici o exagerare, cu sutele. Numeroşi sunt şi elevii care se evidenţiază la concursurile şcolare pe discipline de învăţământ – naţionale şi internaţionale, la sesiunile de referate şi comunicări, în cadrul societăţilor cultural – ştiinţifice “Alexandru Macedonski”, “Spiru Haret” şi “ Nicolae Bănescu”, în paginile revistelor şcolare, cu prilejul excursiilor de studii sau al întâlnirilor cu personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale, artistice.
În anii aceştia, după unele tatonări şi experimente, s-au stabilit pentru cursurile liceale profilurile matematică – fizică, fizică – chimie, chimie – biologie şi uman. Afluenţa de candidaţi la concursurile de admitere în liceu este proporţională cu rezultatele şi renumele liceului,media ultimului admis fiind în mulţi ani peste 8,00.
Toate cele arătate succint mai sus au contribuit la hotărârea ministerului de resort, Ministerul Educaţiei Naţionale la data respectivă, ca, prin ord. 4982 din 2 octombrie 1997, să aprobe funcţionarea liceului sub denumirea de Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” începând cu 1 noiembrie 1997.
Adresăm şi noi de pe aceste meleaguri urări de noi succese, de mult spor conducerii actuale şi dascălilor şcolii.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT COLLEGIUM “FRAŢII BUZEŞTI” CRAIOVENSE!
Profesor Silvestru Moraru, Toronto

Profesor Silvestru Moraru, Toronto 10/8/2002

Contact:

Informatii Utile despre Canada si emigrare.

Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.

Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!

Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

created by Iulia Stoian