Sfintirea Troitei din Vancouver B.C
Pastele cea mai importanta sarbatoare crestina si-a pastrat pana in prezent farmecul si seminificatia fiind un moment unic si incomparabila liniste suflesteasca, dar si un strigat de bucurie, de triumf. Este un privilegiu al nostru de crestin.
Bucurati-va! Acesta este mesajul in noaptea Invierii Domnului Isus Hristos.
Bogati si saraci, impreuna bucurati-va! Hristos a inviat!
Ei bine, odata cu marea Sarbatoare Pascala, noi, credinciosii ortodocsi ce trecem pragul Bisericiii Sfanta Treime, din Vancouver, pe langa bucuria Invierii Domnului am avut o bucurie in plus; am participat la sfintirea Troitei ce s-a inaltat langa acest lacas sfant.
Eu m-am nascut intr-o zona mirifica a Romaniei, Muntenia. Acolo, pentru mosii si stramosii mei, a construi o troita era un act de mare onoare. Batranii nostrii au completat in acea zona acel proverb superb care spune: Daca vrei sa ramana ceva in urma ta sadeste un pom, construieste o casa si creste un copil!" cu "ªi inchina-i lui Dumnezeu o troita!" Ma gandesc ca, in intelepciunea lor ancestrala, batranii au considerat ca aceste mici altare inchinate Domnului reprezintã firul Ariadnei pentru noi romanii, sa nu ne ratacim de Dumnezu, sa ne putem intoarce mereu la El, mereu acasa. Eu una ii multumesc lui Dumnezeu ca m-am nascut intr-o tara al carui obraz e brazdat, cu credinta, de atat de multe troite. Si ma rog Domnului sa nu ne pierdem acesta traditie, oriunde am fi, caci troitele romanesti sunt icoane pictate in ochii Domnului.
Poate tot asa s-a gandit si domnul Vladimir Strimbu, care in urma cu aproape doi ani a planuit ca ar fi un lucru bun sa existe si in British Columbia (o zona din vestul Canadei) o troita asa cum sunt cele care impodobesc toata Romania la orice rascruce sau popas.
Dupa ce a primit binecuvantarea Preotului Nicolae Lapuste, dansul fiind foarte bucuros sa avem o troita chiar langa Biserica Sfanta Treime, din New Westminister, domnul Strimbu, silvicultor, scolit, cu diplome in regula in buzunare, a contactat cativa colegii, prieteni, meseriasi, alti credinciosi pentru a le expune proiectul. Ce ti-e si cu viata aceasta, uneori se intampla lucruri care leaga intr-un fel sau altul chiar si continentele intre ele: asa este si in cazul domnului Vladimir Strimbu, romanul caruia ia fost sortit sa traverseze Pacificul pentru a-si continua munca intr-un domeniu care mereu sa-i aminteasca de freamatul codrilor de-acasa, de cantecul si poezia lor. Si cum in codrii arborii sunt frati tot asa si acest om si-a adunat pe langã sufletul sau semeni cu aceeasi vibratie sufleteasca si carora dorul de obârsie li se alina in acelasi fel, oameni harnici, muncitori, cu credinta si plini de zel. Toti au raspuns „da” chemarii sale.
Au fost de acord sa participe, fiecare cu cat si cu ce poate, pentru a duce la bun sfarsit acest lucru, troita fiind considerata o donatie din partea tuturor silvicultorilor, de aici, din Canada. Iata, asadar, ca exista si in afara granitelor oameni deosebiti ce reusesc sa pastreaza obiceiurile si traditiile, oameni cu care ne mandrim si fac cinste neamului nostru.
Cum nu i-a fost frica niciodata de munca si nici nu a fost lipsit de curaj, in plus, fiind stapanit de o ambitie de invidiat, dl. Strimbu a continuat munca in munti, in cercetare, in domeniul forestier.
In timpul unor deplasari ale sale, pe Vancouver Island, o zona bogata in paduri batrane de brad si cedru, a comandat la un gater privat material, pe care l-a ales dintr-o taiere old – growth, in zona Bamfield. Este cedru rosu si provine dintr-un trunchi de peste 800 de ani.
A luat drept model o troita veche din Transilvania pe care a gasit-o intr-un album interbelic al fotografului Kurt Hielscher si a inceput treaba.
Pe langa “silvicii”, prin atelier au trecut si au cioplit in lemnul acestei cruci vreo 9 –10 padurari (doi nemti si restul romani), unii specialisti, alti debutanti in acest mestesug, unii sunt adevarate enciclopedii privind ortodoxia sau etnografia. Aici trebuie sa amintim si de oamenii ce au lucrat, fara sa aiba experienta dar au avut curaj, dragoste fata de biserica si traditii: Radu Ciubotaru, Mihai Pavel, Marian Marinescu, Jean si Carmen Strimbu, Mona Tatar si multi, multi altii. Le multumim tuturor pentru munca binecuvantata, cu rasplata aici si dincolo de aici.
Asa se face ca dupa doi ani, de la inceputul lucrarilor, cu ceva intreruperi si obstacole, oamenii nu s-au dat batuti si in Duminica Învierii Domnului, comunitatea noastra din Vancouver, prin inaltarea acestei minunate troite, a avut prilejul, sa reaprindã Lumina interioara datatoare de viaþa, atat de necesarã fiecarui suflet, descoperind esenta numelui de fiu al lui Dumnezeu, chemat la mantuire.
La slujba de sfintire a troitei alaturi de Parintele Nicolae Lapuste a participat Prea Sfintitul Episcop Irineu Duvlea, Episcop-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane din America, un sobor de preoti romani din Lower Mainland, domnul Anton Diaconeasa, consulul Romaniei in Vancouver si peste 100 de credinciosi veniti de la zeci si chiar sute de km departare, adusi fiind de evenimentul deosebit ce poate il intalnesti doar odata in viata.
Asadar, cata vreme mai exista astfel de lacasuri, in astfel de locuri, in care un pumn de suflete se strang cu dragoste de Dumnezeu si se roaga în limba noastrã sfanta, e semn ca nimic nu e incã pierdut. Cata vreme avem un Preot precum Parintele Nicolae Lapuste, un om pe care anii petrecuti in Ardeal l-au innobilat cu daruri dumnezeiesti: cinste, generozitate, prietenie, credinta, toate acestea reprezintã o adevarata binecuvantare si imbogaþire spirituala pentru toti cei care sunt trecatori sau permanenti în frumosul oras Vancouver.
Multi dintre noi venim la Biserica noastra incarcati de dureri si suferinte, ca dupã Sf. Slujba sa ne simtim mai usurati si cu mai multã incredere ca ruga noastra este auzita. Si cu toti incercam sa nu uitam indemnul pe care Parintele ni-l adreseaza de fiecare data, asa cum a fost rostit si in aceasta zi speciala: sa nu uitam ca suntem Romani si crestini!
M-am bucurat sa ma aflu astazi aici, rugandu-ma si eu cu aceasta comunitate intru comuniune.
Fie ca puterea in dreapta credinta sa dureze!
Doamne ajuta!
|
Dorina Cornelia Aldea 4/24/2014 |
Contact: |
|
|
