Nina Cassian ( 27 noiembrie 1924 - 15 aprilie 2014 )
Poetă, prozatoare, eseistă, traducătoare si critic de film, Nina Cassian a decedat, marti, 15 aprilie 2014, la vârsta de 89 de ani, la New York, în urma unui stop cardiac, potrivit unor surse apropiate familiei, A murit "linistită", în resedinta ei.
Serviciul memorial va avea loc luni, 21 aprilie, la ora 15.00, la Riverside Memorial Chapel din New York.
Născută pe 27 noiembrie 1924, la Galati, ca Renée Annie Cassian, într-o familie, cum îsi amintea Nina, superbă, pasionată de frumos, iubire si tandrete. Familia Ninei era de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); s-a mutat pe rând la Brasov, unde Nina a intrat la Liceul Principesa Ileana, si apoi la Bucuresti, unde Nina urmează cursurile Institutului Pompilian. Nina Cassian frecventează cercuri intelectuale de stânga si intră la vârsta de 16 ani în organizatia Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând „să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.
Primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi si de către poetul si matematicianul Ion Barbu.
Nina Cassian a debutat ca traducătoare în 1944, sub pseudonimul Maria Veniamin, iar ca poetă în anul 1945, în România liberă, cu "Am fost un poet decadent". Primul volum de versuri, de expresie avangardistă, "La scara 1/1", îi este publicat doi ani mai târziu. În paralel, scrie literatură pentru copii, din care cea mai cunoscută este cartea "Nică fără frică".
Pentru o vreme, cedează presiunilor regimului comunist si începe să scrie si în stil proletcultist.
"După un ocol de aproximativ opt ani", asa cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive si compromisuri, începând din1956 se întoarce, la poezia adevărată, autentică.
Începe să scrie în paralel si literatură pentru copii, atrasă de posibilitătile estetice ale evadării în fantezie si candoare, precum si două volume de "proză subiectivă", la persoana întâi.
Realizează traduceri unele traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos si Paul Celan.
A publicat peste 50 de cărti de poezie, eseuri si proză.
A inventat limba spargă. Este oare posibil ca un om să inventeze o limbă ?
Răspunsul ar putea fi considerat ca fiind foarte simplu DA!
Limba spargă, din punct de vedere lingvistic nu este o limbă în adevăratul sens al cuvântului, ci este limba română în care o parte din substantive, verbe si adjective sunt înlocuite cu cuvinte inventate de poetă.
Pentru foarte multi cititori, limba spargă a fost si continue să fie un non sens, si totsi ea a reusit să-i dea un mod de exprimare artistică în care dacă ai un sensul umorului te poate atrage. Bunul prieten al Ninei Cassian, poetul si matematicianul Ion Barbu, nu a crezut din capul locului într-un asemenea ”exercitiu amuzant” si chiar i-a sugerat ”să nu care cumva să publice asemenea ”catastrofe literare” în volumul ei de debut. .
"Limba "spargă" am inventat-o în 1946, a spus într-un interviu Nina Cassian, (am pomenit doar de avangardismul meu, de propensiunea mea structurală spre "joc"). Mult mai târziu poeziile scrise în limba spargă le-am publicat în volumele Loto-Poeme (1972), în Jocuri de vacantă (1983), însumând circa o duzină de "sparguri"; ba pe unul l-am tradus chiar si în "sparga" engleză", spunea poeta.
În 1985 Nina Cassian a călătorit în Statele Unite ca profesor invitat, cu o bursă Soros, pentru a sustine un curs la New York University.
După o lună de când se găsea în Statele Unite a aflat de arestarea si uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu , unul din prietenii apropiati, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era mentionat numele lui Nina Cassian "cu părerile ei politice, evident anticeausiste. Acesta a fost unul din motivele principale ale hotărârii ei de a nu se întoarce în tară. Imediat, apartamentul său din Bucuresti a fost confiscat, iar cărtile publicate au interzise si retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceausescu.
Nina Cassian a fost una dintre personalitătile care au fost marcate de o multitudine de contradictii în viata personală. De fapt aceasta era tragedia multor intelectuali români ale căror cariere au fost oprite înainte de al doilea război mondial si, ulterior, a trebuit să se adapteze la conditiile impuse sub teroarea securitătii pentru a supravietui. Nina Cassian se încadrează în această categorie. Pentru generatia care a crescut imediat după al doilea război mondial, în România comunistă, poezia lui Cassian a fost o continuare a manualelor marxiste - de literatură "aprobată".
Ajungând în Statele Unite îsi punea mereu întrebarea: dece nu mă vor acolo. Dece mă
considerau ca fiind excentrică si rebelă? Acuma încerc să-mi găsesc un răspuns la faptul că fiind aici în America duc o viată mai bună decât multi de acasă.
"Pentru mine personal a fost o adevărată tragedie, teribilă, ca, la 60 de ani, să-mi părăsesc tara în care m-am născut, unde am învătat si pe care am iubit-o si să trăiesc într-un loc în care sunt înconjurată de o limbă străină si cu două profesii imposibile: poezia si muzica clasică.
”Încerc să mă obisnuiesc cu idea că am avut partea mea de faimă si glorie, si nu mai astept mai mult. "
Recunoscută pe plan international pentru valoarea lucrărilor ei literare, i s-a publicat la Londra volumul de versuri Call Yourself Alive si, în Statele Unite, Life Sentence.
Unele dintre volumele apărute în România au fost traduse si publicate în Statele Unite printre care:
Take My Word for It!, Blue Apple si Lady of Miracles, care s-au bucurat de success.
În Suedia i-ai aparut lucrarea ”Femeia miracol” tradusă de Dan Shafran si publicată în editura Ellerströms.
În ultimile decade îsi îndreptase activitatea literară spre scrierea memoriilor.
Volumul întăi al acestor memorii intitulat ” Memoria ca zester”, s-a bucurat imediat după aparitie de un mare succes.
În anul 1994 i s-a decernat placheta ”Leul literar” de către New York Library.
Continuîndu-si scrierea memoriilor, în anul 2005 Institutul Cultural Român din New York i-a lansat cel de al treilea volum memorialistic , iar Editura americană Norton i-a propus editarea poemelor scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected Works.
Acest contract a fost considerat ca o performantă pentru o poetă sosită din Estul Europei. Multe dintre poemele lui Nina Cassian au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review si American Poetry Review.
"Nina Cassian a fost printre primii scriitori din altă generatie decât a mea care mi-au acceptat vocatia si talentul. (...) Un om cu multe calităti, o bună pianistă, o excelentă compozitoare si un excelent ferment literar", afirma Nicolae Breban.
|
Dr. Alex Berca 4/18/2014 |
Contact: |
|
|
