Scanteieri in oglinzi
SIMFONIA PLOII
Stăm nemișcați
Într-o lumină de ceară
Și se-aude
Corul ploilor de vară
Care picură de-aseară.
Să-l ascultăm!
Fiece strop,
Sigur, știu prea bine,
Cântă pe-o voce
Și întregul cor
E sublim, e atroce,
E deplin, e chiar divin.
Rar se-aude-atât de lin
Ca să fie ascultat
Numai de cei care simt
Că sufletul lor e plecat
Prin corala de argint.
RÂS AURIU
Anotimpul foșnește-n sărbătoare!
Spirală de toamnă tandru dansând pe vânt,
Râs auriu și roșu pe frunzare
În clipe-ndrăgite miracolul crescând.
Ard culorile vremii-mpodobind lumina
Prin metafore ce-mbracă totu-n vis
Vocalele galbene hohotesc grădina
Sclipind spre zări de-argint ca în paradis.
O, gândurile plutesc în neuitare
Și-n frumusețe lacrima lunecând
Va colora cu un cristal de sare
Un arc, pe cerul de-alabastru, irizând.
)VREME TANDRĂ
Sub bolta cristalină
S-a spart soarele-n jur
Și s-a întors în spațiu
Farmecul lunii mai
Iar, joacă, duios, iarba
Pe fluiere de nai
Când trece blând zefirul
În haine de velur.
Se-ntinde-o vreme tandră
Și totul crește-n fugă
În muguri roz și albi
Se sună deșteptarea,
Dincolo de vitralii
Sclipesc vorbele-n rugă,
În aer și în suflet
A apărut chemarea.
Cerul de mai
Și-a dat o binecuvântare,
Mireasma se înșiră
În lujere subțiri
Trece prin zorul clipei
Spirală-ntrebătoare
Și-aprinde nemurirea
Celei mai dulci iubiri.
VÂNTUL A-NCETAT
Vântul a-ncetat
Ca un clopot de aramă
Tăcerea s-a așezat treptat
Peste umbrele însingurate.
Apoi, a început
Țăcănitul minutarului în ceas,
(Și-n sufletul răscolit)
Mișcarea lui uniform repetată
Până la asurzire
Nonșalant trece timpul!
Cu fiecare clipă în cădere
Un spin scormone
Inima minuțios:
Întâmplări, vorbe, umbre
Azurul curge în noapte
Imaginile se șterg.
Ușor
ușor,
Revine singurătatea uitată
Într-un colț al sufletului
Și vântul care a-ncetat
Ca un clopot de aramă
Din volumul Scanteieri in oglinzi
|
Lia Ruse 4/1/2014 |
Contact: |
|
|
