Atitudini : Diaspora si rolul ei pozitiv
Termen care, în esentă, înseamnă dispersare, împrăstiere, este aducător aminte de termenul utilizat în cronici, cel de "băjenie", indicând starea de dispersiune, dar si de disperare a celor pusi pe drumuri, deplasati de hotărâri ale lor sau care le-au fost impuse de autoritatea locală, de teama de invadatori etc., dar care, în esentă, pune pe bietul om pe drumuri, lăsând în spate casă si pământ, cam tot ce a agonisit în viată, devenind, în acest mod, "un nimic în căutare de tot"; căci asa este : din cineva a devenit un zero si are nevoie de orice în această situatie.
Băjenii si diaspore sunt cunoscute în istoria popoarelor : istoria noastră e plină de astfel de deplasări de masse în timpul năvălirilor barbare când oamenii fugeau în munti sau, în timpurile mai moderne, când, din motive politice si militare, provincii ale tării noastre au fost temporar ocupate de forte străine.
Sunt cunoscute, de asemenea, deplasările în massă din Franta în timpul ofensivei germane în al doilea război mondial, ca si cele din Polonia, din fosta URSS tot în timpul avansării armatelor germane,în China, în timpul înaintării armatelor lui Mao etc.etc.
Dar cel mai impresionant exemplu este cel al diasporelor care au avut loc in istoria evreilor : diasporele legate de robia egipteană si babiloniană si, mai ales, cea care a avut loc după anul 70 aC când Titus a dărâmat Templul si, în urma greutătii impozitelor cerute de romani, a revoltelor repetate ale macabeilor si esseenilor – elemente nationaliste si teroriste de nauntă religioasă –, a determinat, odată cu atractia pe care o exercitau orase prospere în acea vreme ca Alexandria, Atena si Roma, fuga evereilor din Judeia si Samaria si răspândirea lor în tările din jurul Mediteranei si Africii de Nord. {n lungul istoriei, s-au deplasat, împinsi desigur de intoleranta celor în mijlocul cărora trăiau, din Vestul Europei în estul Europei, ajungând în nord până în Galitia si spre sud până la Salonic si Istambul.
Paradoxal, această diasporă a evreilor le- a adus un mare avantaj : au luat contact cu alte culturi în ale căror scoli si universităti au învătat altceva decât Biblie si Talmud si astfel s-au educat si s-au orientat către activităti legate de comert, mici meserii si activităti financiaro-economice. {n acest domeniu au găsit un teren gol în care au prosperat economic si au devenit mari finantatori ai statelor si regatelor europene (Rothschild care a finantat Banca Anglei când a fost nevoie), creând industrii si institutii care le-au adus prosperitate economică.
Diaspora românească, din nefericere sporeste ; nu numai că în afara granitelor tării trăiesc 6 milioane de români, dar din tară se pleacă masiv si zilnic prin angajări si obtinere de burse ; numai în Franta, de exemplu, sunt angajati si lucrează în jur de o mie de medici români, în timp ce în tară se simte lipsa de elemente calificate.
Evident, explicatia care s-a dat este proasta salarizare a muncii calificate în Româna.
Dar nu acesta este elementul important, ci coruptia, atitudinea fată de muncă, pierderea valorilor morale de către o populatie care a trăit sub minciună mai mult de 50 de ani etc.etc.
Ce se poate deduce din cele mentionate este faptul că toată această masă emigrată în acest început de secol are ocazia să ia contact cu culturi si tehnologii avansate la care contribuie efectiv si unii dintre români care lucrează în silicon valey ori în alte institute tehnologice- si astfel devin cadre educate.
Speratele pentru îmbunătătirea stării din România rezidă în eventuala reîntoarcere în tara de origine a descendentilor românilor din diaspora care, astfel, pot contribui la schimbarea mentalitătilor si stării de acolo, aducând cunoastere tehnologică, disciplina muncii, o nouă morală fată de muncă si relatiile umane etc etc. .
Dacă Israelul de azi este o tară în care venitul mediu pe cap de locuitor echivalează cu $45.000 – cam cât este în Canada, aceasta se datoreste în bună parte abundetei de "cunostere" în toate domeniile pe care fosta diaspora a adus-o înapoi în tara de origine.
Acest rezultat constituie, în acelasi timp, un motiv în plus pentru lobby-ul evreesc, care se găseste încă în fara tării, să contribuie si să sprijine realizările de până acum.
Se poate sugera, deci, că rolul diasporei românesti ar fi de a se autoeduca în tările vestice în care trăieste si că are răspunderea ca descendentii lor să nu uite tara de unde provin si datoria către ea de a se reîntoarce sau a contribui efectiv la aducerea Românei în rândul tărilor europene evoluate. Conditia de a avea succes este ca diaspora românească să fie convinsă de necesitatea acestui scop si să rămână unită pe aceasta cale.
Toronto ON
|
Ion Dinu Ioan 3/21/2014 |
Contact: |
|
|
