Subiectiv : Nu vă obositi pentru mine !
Cred că am început să-mi pierd răbdarea ascultând mereu declaratiile unor politicieni care-mi lasă impresia că umblă prea mult cu periuta pe umerii mei.
Nu stiu cum sunt altii, dar eu când mă văd flatat, ridicat în slăvi si lingusit, devin suspicios si bat în retragere. Nicicând nu s-a irosit atata cerneală în comentarii si discursuri care vor să mă convingă că strădania, măsurile si legile promulgate de ei, sunt făcute pentru mine, „the middle class”.
Se pare că toti si fiecare în particular nu au ceva mai bun de făcut decât să-mi poarte mie de grijă; sunt împresurat fără sansă de scăpare de acesti oameni cumsecade care nu vor decât să-mi fie bine, care se îngrijesc cu o neobosită abnegatie de starea mea, de sănătatea mea si de binele meu.
Fapt cert, ei duc această muncă fără nici un interes, numai de dragul meu, the middle class man, si nu pot nega că am devenit centrul atentiei, pentru că numele meu „the middle class” apare negru pe alb în fiecare ziar ce apare zilnic, săptămănal sau lunar. Nu există un singur om politic, ajuns în vârf sau candidat, de la Presedintele Obama, la Nancy Pelossy, la noul lieder liberal, Justin Trudeau, or Premierul Guvernului din Ontario, Katheen Wynne, care să nu pledeze în numele meu, pentru binele si pentru bunăstarea mea. Nimic din ceea ce mă privesrte nu e exclus: sănătatea mea, mâncarea mea, aerul pe care-l respir, apa pe care o beau, si mai ales viitorul meu fericit si-al copiiilor mei. Toate astea făcute numai din grija, dragostea si dorinta de-a-mi venii în ajutor, dacă, se întelege, le acord votul meu.Nu găsesc nimic nou în asta.
În memorie încă-mi răsună cuvntele de la tribună ale „iubitului conducător” ce milita pentru „ binele si bunăstarea clasei muncitoare si viitorul fericit si luminos al generatiilor viitoare”; cuvinte ce repetate mereu timp de peste două decenii, le-am învătat pe din-afară, în pofida faptului că nici bunăstarea, nici viitorul luminos nu s-au realizat niciodată.
A fost o vreme în care am crezut în fiecare cuvânt, în fiecare promisiune si-am propăvăduit mai departe ca dreaptă, minciuna lor grosolană.
Astăzi nu mă încântă lingusirea, nu vreau să mai aud promisiuni, m-am săturat de vorbe goale si de lozinci. Vreau fapte! Vreau dovezi!
Se apropie alegerile si în sud si aici la noi. Miza puterii si-a mis-masurilor ascunse în culisele politice, e prea mare pentru a nu aduna în jur haitele de lupi lihnite după o pradă îndestulătoare.
Sudoarea muncii nostre a umplut coferele visteriei cu lucirea strălucitoare a aurului cu care vor să ne momească toti nepriceputii ce se întrec în promisiuni mincinoase. O zi după numărătoarea voturilor noastre, si aurul si promisiunile vor fi date uitării, dar nu si setea lor de mai multă sudoare, mai multe datorii si mai multi bani storsi prin noi biruri. De aceea, voi, cei ce vă lingusiti pentru votul meu, încetati să mă includeti în afacerile voastre: Nu vă mai tânguiti pentru mine; eu sunt „the middle class!”
Istoria se repetă cu similarităti aproape identice la anumite intervale de timp. După Ungaria, Cehoslovacia si Georgia in urmă cu sase ani, a venitsi rândul Ucrainiei să guste o probă a politicii de agresiune rusească. Sătuli de sărăcie si un guvern corupt condus de Victor Yanukovici care a fugit în Rusia după ce a pus politia să tragă în demonstranti, Ucraina a devenit o tară de mărimea Frantei, cu o populatie de 48 milioane clasată din punct de vedere economic in coada celorlalte tări din fostul lagăr socialist. Diana Francis in National Post spune că în prezent cel mai mare export al Ucrainiei este exportul de populatie ce în decursul anilor a pierdut peste 6 milioane de migranti în căutatere de o viată mai bună pe alte meleaguri.
În anul 2013, venitul pe cap de locuitor în Ucraina a fost de de 7,600 dolari in comparatie cu 16,000 în Belorusia, 17,700 in Rusia, 21,000 în Polonia si 39,000 în Germania. Peste două treimi din populatie, 68%, doreste unirea Ucrainiei cu Uniunea Europeană.
Expertii spun că ar fi un dezastru atât pentru EU care ar trebui să suporte o tară cu o economie complect dezorganizată, cât si pentru Rusia cu care are schimburi de mărfuri în valoare de peste 40% din GDP-ul Ucrainiei. După primele zile răspunsul vestului a fost mai mult de circumstantă la agresiunea rusească, de-acum sunt propuneri de eliminare a Rusiei din Grupul Celor Opt, însă Rusia, mizând pe dependenta Europei de petrolul rusesc, au sanse să-si păstreze predominarea in Ucraina si anexarea Crimeii.
Se stie că la întâlnirea celor 3 Amigos, in Toluca, Mexico, Prim-ministrul Harper a avut ocazia să redeschidă discutia în legătură cu aprobarea construirii conductei petrolifere Keystone XL, cu Presedintele Obama care continuă să rămănă neconvins de importanta acestui project, desi sunt studii ce confirmă eficenta lui economică si creare a cel putin 45,000 de joburi. Ce pare foarte interesant este faptul ca John Kerry, Secretarul de Stat al USA, într-un discurs la Jakarta tinut în aceasi perioadă, si-a afirmat ca negativă pozitia lui în legătură cu green house gas emissions.
Atitudinea lui este importantă pentru că Presedintele Obama a spus că decizia lui va fi influentată de recomandările Secretarului de Stat Kerry.
Pentru clarificare ar trebui să metionăn faptul ca John Kerry este in fapt sotul doamnei Teresa Kerry, văduva senatorului John Heinz si mostenitoarea averii lui de numeroase miliarde de dolari. Doamna Kerry este în acelas timp o pasionată activistă în miscarea enviromentală, care la fel ca si Al Gore militează pentru reducerea consumului de carbon citând că trebue pus un sfârsit erei folosirii „the dirty fossil fuels”, în timp ce viata lor se desfăsoară în vile multiple, numeroase masini, avioane personale, helicoptere si super-yahturi. Activitatea ei filantropică acordată în premii de multe sute de mii de dolari, ca cel decernat lui James Hansen, părintele activismului climateric si în acelas timp, afirmat suporter în alegeri lui John Kerry. Alt premiu în valoare de un sfert de milion, a fost dat lui Paul Ehrlich, pentru lucrări tendentioase, abundând în in-acuratete stiintifică. Acestea ca si alte filantropii ce actionează de ambele părti ale granitei cu US, ne ajută să întelegem dece în actuala Administratie, sansele Canadei de-a obtine aprobarea projectului KXL, este minimalizată.
Toronto/ March 2014
|
David Kimel 3/21/2014 |
Contact: |
|
|
