Arde asteptarea
Aud vântul trecând, ca un plâns de liră,
Prin alba lumină sau prin umbră ca năutul
Din spatii aurind pe loc, tot el se miră
-Cum poate-aduce primăvara- cu minutul.
Cu gratie adună de pe arsele prundisuri
Gheata-asudată (pradă grea), tăceri fluide,
În echilibru-nvie speranta-n rămurisuri
Cu leac de soare-n iarbă, pe locuri aride.
Mi-a aruncat în brate-o zi de sărbătoare
Si sângele mi-a topăit, pe drumuri înapoi
Si-n visul meu crescut as vrea o binecuvântare
De îngeri, ca să mijlocească rugile-ntre noi.
Cu amintirile arzându-mi lângă tâmplă
Parcă-as putea să te ating dar drept să-ti spun
Deodată m-a cuprins o teamă că se-ntâmplă
Să-ti pierd imaginea în vânt -ca zilele ce-apun-.
..........................................................................
Păstrăm, de multă vreme, un gest întredeschis
Prin toate plasele-aurite de peste zi,
Esti chipul ce fuge cu sperantele în vis
Si arde asteptarea în clipele târzii...
|
Lia Ruse 3/18/2014 |
Contact: |
|
|
