Soci - Trecutul, prezentul si speranta sa de viitor
Pentru cei mai multi spectatori a celei de a 22-a editii a Jocurilor Olimpice de iarnă, 2014, orasul Soci este destul de putin cunoscut, sau dacă se stie ceva despre el, este considerat ca o statiune de odihnă si un punct turistic de pe harta Federatiei Ruse.
Avînd prilejul discutării despre Olimpiata de iarnă cu un grup mai mare de colegi si studenti am avut surpriza să văd că foarte putini dintre ei aveau informatii ceva mai bogate despre acest oras.
Trăind ani de zile într-una din tările din spatele Cortinei de fier stiam mult mai multe despre orasul mult visat chiar de către omul obisnuit din Rusia fără să mai vorbim despre ceilalti oameni din alte tări si fără prea multe relatii ”înalte” la conducerile politice ale acestor tări, care ar fi fost bucurosi să-si petreacă o vacantă în această statiune.
Profitând de prilejul conversatiei amintite, am începuit să le explic si să dau unele exemple mai detaliate.
Orasul Soci, a fost creat si a început dezvoltarea sa încă din 1838, deci de circa 180 de ani.
Situat în partea de vest a fostei Rusii, a fostei Uniuni Sovietice si actualmente a Federatiei Ruse (în regiunea Krasnodor), asa după cum a evoluat istoria Rusiei, pe partea de Est a Mării Negre, este aproape de actuala Republică Georgia si aproximativ vis-a-vis pe Marea Neagră de unele dintre asezările din Bulgaria (Varna si Burgas).
Din punct de vedere geografic acest oras cu o suprafată de circa 170 Km.p. este încadrat între coasta Mării Negre si lantul muntilor Caucaz ceea ce îi conferă o
imagine încântătoare, însotită de o climă subtropicală, cu veri în care temperaturile ajung în timpul zilei la circa 30 de grade Celsius si ierni în care în timpul zilei temperatura ajunge la circa 18-20 grade Celsius iar în timpul noptii la circa 11 grade Celsius.
Conditiile atmosferice plăcute si lipsa unor precipitatii permanente au fost unele dintre motivele atragerii unui număr din ce mai mare de locuitori în această zonă si în special în acest oras.
Datele statistice demografice confirmă evolutia numerică a populatiei din ultimii 200 de ani si care se prezintă ca în tabelul de mai jos.
Anul Nr. locuitori
1887 98
1897 1.352
1904 8.163
1916 13.254
1939 72.597
1959 127.000
1989 385.851
1994 378.300
2002 397.103
2010 420.000
Sursa: Population Census, 1980
Spre sfârsitul secolului al 18-lea devenise o adevărată modă pentru nobilimea si aristocratia rusă de a petrece parte din vacante în această localitate fapt pentru care treptat s-au construit multe locuinte elegante, cu o arhitectură specifică perioadei respective, sanatorii pentru tratamentul diverselor boli si folosirea apelor termale.
Familia imperială si majoritatea tinerei generatii de nobili rusi se bucurau în zilele de vară de plajele acestui oras, care deveniseră cunoscute pentru că aveau nisipuri fine si curate si privelistile încântătoare ale muntilor Caucaz.
După evenimenele din 1917, în special în epoca stalinistă la Soci se construiseră vile ultra elegante pentru demnitarii sovietici. Lui Stalin i s-a construit o vilă splendidă unde îsi petrecea vacantele si diversele sărbători.
Nichita Hrusciov, după ce dovedise la Congresul al XX-lea al PCUS crimele săvârsite de Stalin si viata de lux pe care acesta o ducea, a cerut să i se
amenajeze si lui la Soci, o locuintă elegantă. Hrusciov se simtea atât de bine în acest oras încât la un anumit moment dat la transformat în capitala de vară a tării. Aici prefera să invite diverse personalităti oficiale străine si tot aici se semnau diverse acorduri politice si economice.
Mai recent presedintelui Putin i s-au construit în acest oras două vile (dacia –în limba rusă-n.n.), iar Soci, ca atare a devenit ”capitala neoficială” a Rivierei caucaziene si o statiune turistică deosebit de atrăgătoare pentru populatia rusă care beneficia de banii necesari constructiei unor locuinte sau închirierii unor locuinte pentru vacante.
Asa se explică creseterea exorbitantă actuală a numărului de locuinte ale noii oligarhii ruse.
Dece Soci – gazda Olimpiadei de Iarnă 2014?
Din diferite considerente, mai mult sau mai putin cunoscute în prezent, conducerea Federatiei Ruse a actionat pe diverse căi politice si economice pentru a ”convinge” Comitetul International Olimpic (CIO) de avantajele organizării Olimpiadei de iarnă 2014 în această statiune.
Ceeace ce rămâne pentru moment ca un mare semn de întrebare, este dacă o asemenea statiune cu o climă subtropicală, putea fi considerată ca cea mai perfectă alegere pentru competitiile de iarnă.
Poate alte orase sau statiuni cu clime favorabile sporturilor de iarnă ar fi fost mult mai adecvate stabilirii gazdei unui asemenea eveniment sportiv.
Nu se poate contesta frumusetea acestei zone în general si amplasarea acestui oras pe malul Mării Negre, care a fost un punct de mare atractie pentru nobilimea rusă, pentru conducătorii statului socialist, pentru noua oligarhie rusă formată din mogulii petrolului si al altor domenii economice, multi milionarii în dolari.
Ideia oficială de alegere a acestui oras era aprecierea lui de către cei ce aveau
puterea de influentă la Moscova, precum si de către presedintele Putin în dialogurile cu conducerea CIO.
Presedintele Putin sustinea ideia dezvoltării unei largi baze sportive destinată sporturilor de iarnă, pentru competitii si pentru antrenamentele sportivilor în prezent si în special în viitor.
Eforturile de convingere a CIO pentru alegerea acestui oras, mai mult ca sigur,
nu au fost deloc usoare întrucât în momentul stabilirii deciziei finale, Soci nu dispunea decât de 10% din infrastructura necesară unui asemenea eveniemnt complex.
Au existat si alte propuneri initiale cum au fost:
Almati (Kazahstan), Borjomi (Georgia), Jaka (Spania), Sofia (Bulgaria) si altele.
Iar în final au rămăsese de ales: Salzburg (Austria), Pheongchang (Coreea de Sud) si Soci (Federatia Rusă).
Iar în finalul, finalului s-a decis pentru Soci.
Nimeni nu poate explica si nici să dovedească în prezent, care au fost criteriile ”reale” ale alegerii orasului Soci. Poate cu timpul, se vor putea afla motivele si ”suporturile” reale care au fost aduse în discutii precum si toate subterfugiile acestor ”negocieri”.
Olimpiada Soci 2014 – cea mai scumpă olimpiadă.
La 4 iulie 2007 când s-a decis în mod final ca orasul Soci să devină gazda Olimpiadei de iarnă, presedintele Putin a afirmat că pentru toate amenajările necesare acestui eveniment sportiv, se vor cheltui circa 8.5 miliarde dolari care vor fi suportati în proportie de 60% din surse guvernamentale si 40% din surse private.
Până la urmă s-a ajuns la 51 miliarde dolari. O asemenea sumă depăseste cu mult ceea ce s-a cheltuit pentru organizarea si desfăsurarea până în prezent a oricăror jocuri olimpice.
Cum se va acoperii această sumă si care va fi proportia sursele guvernamentale si a celor private, rămâne de văzut, fiind o problemă de viitor si nu una prezentă.
Drumul pe munte până la zona de ski Krasnaya Polyana a costat 9.4 miliarde dolari sau circa 200 milioane per Kilometru, ceea ce după opinia lui Boris Nemtsov, un opozant al presedintelui Putin, este ”cel mai scump drum din lume”.
După opinia lui Nemtsov, circa 30 miliarde dolari, au fost pierdute din cauza marii coruptii care există în Rusia si de aceea el a numit această olimpiadă ”Coruptiada”.
Despre modul în care s-au cheltuit acesti bani precum si despre marile fraude financiare, nu se discută în prezent dar probabil nu va mai trece mult timp si se va afla despre diverse procese economice, despre căderea unor capete din conducerile la diverse niveluri precum si despre condamnările celor implicati în aceste enorme delapidări.
Presedintele Putin îsi va crea astfel o bază de informatii pe care o va folosi împotriva unor oponenti ai filozofiei lui politice, la momentul respectiv, după o veche metodă folosită de către KGB.
Fără nici o discutie că multiplele constructii ale stadioanelor, pistelor pentru diverse probe în aer liber, trenul ce trebuia într-un interval de mai putin de o oră să ducă sportivii si vizitatorii la o distantă de 130 Km. între Soci si Sanki Sliding Center, modernizarea mijloacelor de telecomandă , 367 Km. de drumuri, 77 poduri, 201 Km. noi de cale ferată, au fost costisitoare, dar sunt convins tot
odată că economistii finantisti vor cere spre verificarea în amânuntime
situatia bugetului destinat pentru aceste constructii si cheltuiele reale
efectuate.
De asemeni pe baza unei statistici internationale care se referă la numărul de atleti participanti la diverse olimpiade în perioada 1990-2014 si costurile medii per atlet, rezultă următoarea situatie:
Olimpiadele de vară
Anul
Localitatea
Tara Număr de atleti Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
1992 Barcelona Spania 10000 1.2 mil.
1996 Atlanta SUA 10000 0,38 mil.
2000 Sidnei Australia cca.10500 0,42 mil.
2004 Atena Grecia cca. 11000 0,30 mil
2008 Beijing China cca. 11500 0,53 mil.
2012 London Anglia cca.12000 1,47 mil
Olimpiadele de iarnă
Anul
Localitatea
Tara Număr de atleti Suma cheltuită
Per atlet în $ SUA
1990 Albertville Franta 2000 1 mil.
1994 Lillehammer Norvegia 2000 1.15 mil.
1998 Nagano Japonia cca. 2300 1.1 mil
2002 Salt Lake City SUA cca. 2300 1 mil.
2006 Torino Italia cca. 3500 1.74 mil
2010 Vancouver Canada cca. 3500 0,95 mil
2014 Soci Fed. Rusă cca. 2500 2.5 mil
Sursa: Bent Flyberg and Allison Stewart of Said Business School, University
of Oxford, England;Inflation.eu; The Anti-Coruption Foundation (Moscow)
Totul ar fi avut parte de o oarecare întelegere din partea CIO, a organizatorilor,
a sportivilor si a vizitatorilor, dacă tot ceea ce era de făcut ar fi fost gata la timp
si nu ar fi exista nici un fel de dificultăti.
Din păcate însă asemenea probleme, despre care vom vorbi în continuare
încă mai există si chiar dacă multi oameni cu un bun sens al umorului si-au exprimat în diverse forme opinia, multi dintre cei prezenti, după ce au cheltuit foarte multi bani să ajungă la Soci, au fost si încă sunt consternati si nemultumiti de tot de ceeace au găsit aici, sau mai bine zis de ceeace ar fi trebuit să găsească.
Securitatea întregii zone si a orasului Soci
Asigurarea securitătii sportivilor, membrilor diverse mijloace ale mass-mediei si
a vizitatorilor a constituit una din marile preocupări ale tuturor organizatorilor Comitetului Olimpic al federatiei Ruse sub directul control al presedintelui Putin.
Realizarea unei asemenea actiuni deosebit de largi se refereră la controlul bagajelor,verificarea diverselor recipiente de apă si a altora de cosmetică, patrularea timp de 24 de ore a întregului traseu a trenului rapid între cele două centre unde se desfăsoară diversele competitii (în interior si exterior), verificările la intrarea pe calea aerului, prin trenuri sau auto.
Toti cei care si-au cumpărat bilete pentru a asista la diferitele competitii, trebuie să se identifice cu pasapoartele pe care le au si cu alte mijloace de identificare cu
fotografii.
O asemenea actiune, de asemenea proportii oferă tuturor celor prezenti imaginea unei zone militarizate, cu toate că unul dintre oficialii Serviciului Federal
de Securitate, Alexei Lavrishchev spunea că toată armata de securitate va fi astfel defăsurată încăt să nu se observe dar să fie deosebit de eficientă.
O altă parte a sistemului de securitate are la bază aparatura de observatii. Andrei Soldatov, care este unul dintre conducătorii acestui sistem si tot odată editorul
website-ului: Agentura.ru, afirma la un interviu, că supravegherea întregii zone unde se desfăsoară Olimpiada include folosirea diferitelor mijloace de interceptare si comunicare, dronuri, semnalizatoare sonore de interceptare a submarinelor si un foarte mare număr de camere de luat vederi instalate în cele mai multe colturi ale ariei olimpice.
De asemeni, serviciile de securitate au acces la toate convorbirile telefonice si la toate mesajele transmise prin Internet.
Asemenea măsuri de precautie sunt deosebit de importante întrucât Caucazul este considerat de către toti expertii în probleme de terorism ca o zonă fierbinte
a conflictelor dintre diversele popoare venite din diverse colturi cum ar fi: cecenii, osetii, abhazii cerchizii si altii.
Aici se vorbec peste 40 de limbi si dialecte si există o permanentă atmosferă de confruntări interne si de nemultumiri la adresa administratiei de la Moscova.
Pentru rezolvarea acestei probleme pentru toată perioada cât tine Olimpiada
(între 8 si 23 Februarie 2014) au fost adusi în această zonă circa 40.000 de politisti revenind aproximativ un politist la circa 10 locuitori.
Măsurile de securitate sunt deosebit de serioase. Sunt zone unde nu se poate circula cu automobilul decât dacă există permise speciale de circulatie si sunt alte zone unde este total interzisă circulatia pentru oricine, chiar si pentru cei cu permise speciale.
Specialistii în probleme de terorism, consideră Caucazul o arie deosebit de periculoasă împărtită în două zone distincte:
-zona de Sud: în care este inclusă Georgia, tară care a pierdut 20% din
teritoriul propriu în urma războiului din 2008 împotriva Rusiei. Regiunile
separatiste: Osetia de Sud si Abhazia si-au proclamat independenta si au
fost recunoscute pînă la urmă de către Moscova, dar nu au fost recunoscute
de către comunitatea internatională.
Văzând o hartă a acestei regiuni se poate remarca cât de aproape este Soci
de frontiera cu Abhazia.
-zona de Nord: include Cecenia care s-a autoproclamat independentă în
1991. În 1994 si 1999, Moscova a purtat două războaie sângeroase
împotriva acestei tări independente care a dus la moartea si rănirea a
peste 100.000 de ceceni. Războiul încă nu s-a încheiat si a dat nastere la
noi conflicte si amenintări din partea grupurilor islamiste radicale care
devin din ce în ce mai puternice si care comit atacuri din ce în ce mai
numeroase
Numai cu o lună înainte de începerea JO au avut loc două atacuri teroriste asupra orasului Volgograd (situat la circa 650 Km) făcute de grupări jihadiste din
Daghestan.
Faptul că la deschiderea JO nu au avut loc atentate teroriste, poate fi socotit
ca un mare succes dar numai dintr-un anumit punct de vedere si anume: nu s-a creat panică în rîndul populatiei si al sportivilor, nu au fost victime, dar nu trebuie uitat că asemenea actiuni
ciminale nu se vor opri si vor putea avea loc oricând si oriunde.
Tot ca o măsură de precautie, în special după atacul teorist din Bengazi (Libia), împotriva ambasadei americane, si unde au murit 4 membrii ai ambasadei printre care si Ambasadorul SUA în Libia, Statele Unite au trimis la Soci un batalion de politisti si două nave militare, care sunt stationate în apele maritime ale Federatiei Ruse din portul Soci si care numai l-a solicitarea Federatiei Ruse vor intra în actiune si tot odată vor ajuta la evacuarea sportivilor si vizitatorilor americani veniti la Soci.
Securitatea acestei zone si a orasului Soci include cele două locuri unde se desfăsoară competitiile sportive (Soci si Sanki Sliding Center) precum si tot traseul cu trenul rapid ce face legătura între aceste două puncte ce sunt la distantă de circa 130Km. si care, după cum am mai spus, se efectuează în mai putin de o oră.
Organizatorii Olimpiadei 2014, au de asigurat securitatea împotriva unor reactii din afara Federatiei Ruse cât si din interiorul ei.
În ajunul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice, zeci de activisti sociali, au protestat la Moscova până au fost arestati de politia moscovită, cerând eliberarea protestatarilor ce au fost arestati încă din 2012 pentru că si-au exprimat nemultumirea alegerii noului/vechiului leader de la Moscova.
De asemeni fostul campion la sah, Garry Kasparov, (n:1963), care este un cunoscut oponent al presedintelui Putin, afirma că Jocurile Olimpice de la Soci nu fac decât să promoveze dictatura politică din Rusia si mentinerea presedintelui Putin în atentia publică mondială. El a cerut sportivilor să
băicoteze această competitie.
Cât de serioasă si luată în consideratie de către sportivi a fost solicitarea lui Kasparov, rămâne de văzut, dar mai mult ca sigur o asemenea afirmatie nu a constituit un momnet plăcut pentru conducerea administratiei de la Moscova si pentru Comitetul Olimpic national si cel international.
Activistii sociali sustin si unele puncte de vedere referitoare la acordarea unor drepturi privind libertatea de exprimare si drepturi egale pentru homosexuali si pedofili.
Presa internatională a dat publicitătii unele informatii înainte de începerea JO referitoatre la actiunea a peste 200 de scriitori din toată lumea, printre care se numără Gunter Grass , Salman Rushdie , Margaret Atwood si Jonathan Franzen , care printr-o scrisoare deschisă adresată presedintelui Putin au denuntat "strangularea drepturilor omului" în Federatia Rusă, legile împotriva libertătii de exprimare si legislatia împotriva homosexualilor.
Asemenea legi "îi afecteaza în special pe scriitori", spun autorii scrisorii, si ei "nu pot sta tăcuti", în timp ce "vedem cum colegii scriitori si jurnalisti sunt redusi la tăcere sau riscă condamnarea si alte pedepse drastice pentru simplul fapt că îsi exprimă opiniile".
Scriitorul german Gunther Grass este pe lista alături de alti trei căstigători ai premiilor Nobel, Wole Soyinka, Elfriede Jelinek si Orhan Pamuk, dar si de scriitori cunoscuti din peste 30 de tări, ca Ariel Dorfman, Carol Ann Duffy, Edward Albee, Julian Barnes, Ian McEwan sau Neil Gaiman. Cea mai cunoscută scriitoare contemporană din Rusia, Liudmila Ulitskaia, a semnat si ea scrisoarea deschisă.
Scriitorii, autori ai scrisorii deschise, afirmau că în urmă cu o săptămână singura sursă independentă de stiri din Rusia, televiziunea pe cablu Dojd, a fost deconenctată, dupa ce toti marii operatori au renuntat sa o mai difuzeze".
Răspunzând unora dintre aspectele legate de drepturile omului, presedintele Putin afirma că ”legea nu este discriminatorie, ci este menită să îi protejeze pe copii de informatii periculoase privind homosexualitatea si pedofilia”. Mai mult decât atâta, el i-a invitat pe homosexuali să viziteze Soci, unde sunt bineveniti dar "să îi lase pe copii în pace".
Alte actiuni ale Serviciul de securitate al Federatiei Ruse (fostul KGB), au fost (si continuă) cele referitoare la verificarea tuturor spectatorilor care au venit la Soci, tocmai pentru a opri orice surpriză de exprimare a nemultumirii populatiei si care ar putea să fie prinse în imaginile transmise prin canalele televiziunilor internationale.
Efectul modului de manifestare a politicii actuale rusesti, prin neluarea în considerare sau chiar sanctionarea aspră a oricăror manifestări în sprijinul respectării drepturilor omului, au avut ca o primă reactie refuzul unora dintre conducătorii tărilor libere, de a participa la ceremonia deschiderii Jocurilor Olimpice. Mă refer în mod special la presedintele Statelor Unite, Barak Obama,
la premierul britanic David Cameron, la presedintele frantei Francois Holland, Cancelara Germaniei Dna. Angela Markel sau presedintele germaniei Joachim Gauck, la Stephen Harper, Primul Ministru al Canadei si altii.
Desigur, din anumite interese mai mult economice si din ratiuni politice, mai mult decât din spiritul de respectarea a drepturilor oamenilor, la ceremonia de deschidere a JO au fost prezenti printre altii premierul Chinei - Xi Jinping, ca răspuns la faptul că în 2008 Putin a participat la Olimpiata de la Beijing, si Primul Ministru al Japoniei Shinzo Abe.
În ce măsură l-a dertanjat pe presedintele Putin acest fapt se va vedea poate mai târziu când va apare din nou la masa tratativelor economice diversele aspecte ale exportului de petrol rusesc spre Europa.
Este foarte adevărat ceeace au remarcat în mod deosebit diversele mijloace ale mass-mediei internationale după care interventia perseverentă a presedintelui Putin pentru alegerea orasului Soci drept gazdă a JO, nu a fost decît o formă de re-manifestare a politicii rusesti de prezentare a Rusiei ca o mare putere în lume (chiar dacă din punctul de vedere al numărului populatiei si al suprafetei tării se remarcă o diminuare masivă, prin independenta pe care si-au ales-o diversele tări, vrând să iasă din închisoarea natiunilor în care au trăit zeci de ani) si tot odată de prestigiu personal al presedintelui Putin, în momentul în care popularitatea sa este în continuă scădere în ultimii ani.
De fapt acest aspect a fost afirmat la un anumit moment dat, de către presedintele Putin care a spus:
”...lichidarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare greseală a secolului XX”si ca atare el caută în prezent, prin orice mijloace politico-economice să atragă sub umbrela Federatiei Ruse fostele tări membre ale U.R.S.S.
În acelas cor continuă să cânte si Ministrul sporturilor din Rusia,Vitali Mutko, care la un interviu pe care la dat presei spunea: ”... jocurile olimpice sunt despre sportivi; asupra lor trebuie să ne concentrăm”.si a refuzat să dea explicatii mai detaliate despre neparticiparea unora dintre personalitătile lumii libere.
Cât de mult sau ceea ce a înteles Ministrul sporturilor despre ”concentrarea asupra sportivilor”, este sub un mare semn de întrebare, atâta timp cât sportivii si suporterii lor (presa si vizitatorii) se confruntă cu multiple dificultăti de natură organizatorică, de acomodare si chiar de sănătate.
Dificultătile organizatorice, de acomodare si de sănătate
Cu toate că trecuseră 7 ani dela data când se decisese locul de desfăsurare a JO, multiplele lucrări de amenajare si enormele sume de bani cheltuite în acest scop, nu au reusit să contribuie la perfecta finalizare în timp, a acestor pregătiri.
Cei aproape 13000 de ziaristi din întreaga lume acreditati pentru transmiterea informatiilor privind evolutia JO s-au confruntat încă din primele zile ale sosirii lor la Soci, cu tot felul de probleme organizatorice, de acomodare si de sănătate.
Asemenea aspecte pe de o parte ridicole dar în acelas timp inandimisibile pentru
un asemenea eveniment mondial si pentru secolul în care trăim, i-au determinat atât pe sportivi cât si pe ceilalti vizitatori să comunice în întreaga lume prin diverse mijloace cum ar fi de exemplu prin Twitter ceeace au găsit si cu ce au trebuit să se confrunte într-o tară pretinsă ca fiind una din marile puteri ale lumii.
Nu este nici locul si nici scopul acestui articol de a face o listă completă a diverselor probleme existente, si ca atare vom mentiona numai unel dintre ele:
- cu toate că ziaristii anuntaseră cu cel putin 5 luni înainte numărul participantilor si îsi făcuseră rezervările necesare la hoteluri, în momentul în care au sososit, camerele nu erau pregătite. Cele mai multe dintre ele nu erau finisate, altele nu aveau mobilierul corespunzător, altele nu aveau asternuturile necesare si cele mai multe nu aveau perne de dormit.
Ziaristi au fotografiat un anunt prin care Comitetul de organizare, făcea apel la populatia locală, de a dona fiecare câteva perne de care aveau nevoie pentru oaspetii hotelurilor;
- lipsa apei curgătoare la lavoare si la băi, lipsa apei potabile si a unei
ape calzi pentru dusuri;
- din cauza apei de spălat investate de la lavoare, reporterul Bob Costas
de la NBC News a suferit o gravă infectie la ochi si după un tratament nereusit si indicatia de a purta ochelari, infectia s-a extins si la celălalt ochi
punându-l în imposibilitate de a mai transmite la televiziune stirile despre rezultatele zilei. El a trebuit să fie înlocuit de un al reporter
Matt Lauer care va trebuii să lucreze în două schimburi, transmitând dimineata si seara înlocuindu-l pe Costas, care era recunoscut ca un maestru al stirilor de primă clasă de la olimpiade.
- Unora dintre sportivi li s-a atras atentia încă de la început să nu folosească dusurile deoarece apa continea o substantă care le putea arde pielea.
- lipsa unor spatii sanitare fără nici un element de asigurare a unor conditii de individualitate (private); instalarea câte a 2 sau 3 closete în aceeasi cameră, iar în alte săli, au fost instalate câte 2 closete turcesti, care pentru multi dintre sportivii tineri din tările dezvoltate care nu mai văzuseră înainte asemnea instalatii, a fost un prilej de amuzament.
”Nici nu este de mirare, spunea unul dintre reporteri care vizitând Universitatea din Kazan spunea: am văzut toalete cu câte 5 WC-uri instalate în aceeasi cameră si fără peretii despărtitori între ele”.
- chiar dacă unele camere nu aveau mobilierurile necesare, în schimb se găseau birouri pe care era pusă fotografia presedintelui Putin.
- în multe dintre camerele de hoteluri ca si pe pârtiile de schi umbalau sau se aciuiseră căini vagabonzi;
- holul principal al unuia dintre hoteluri (pe stada Gornaya) din apropierea centrului, în loc să fie un loc cu o atmosferă plăcută de bun venit pentru viitori ocupanti, era plin cu tot felul de ambalaje mari în care era mobilierul de abea sosit.
- Oare nu s-ar fi putut livra aceste mobilieruri cu cel putin 7-10 zile înainte
si totul să fie gata amenajat la venirea ocupantilor acestui hotel?
- pe unul din trotuarele din apropiere erau depozitate grămezi de peste 1 metru înăltime de pereti de ipsos, necesari terminării lucrărilor de constructie.
- pe drumuri, lipseau capacele pentru gurile de canalizare;
- W.C-urile nu aveau hârtie igienică si chiar se găseau mici plachete care indicau ca hârtia igienică să nu fie aruncată în WC-uri pentru ca acestea să nu se înfunde;
- usile de la camerele de dormit si de la băi nu se închideau, iar dacă
unele se închideau nu se mai puteau deschide. Acest lucru l-a făcut pe unul dintre sportivii americani care se închisese într-o baie si neputând să mai iasă, s-a decis - după un timp în care striga pentru ajutor si nimeni nu răspundea, să spargă usa pentru a iesi prin gaura pe care o făcuse.
- ne terminarea completă a constructiilor, mentine un miros de ciment
ud, în special în serile mai călduroase care au loc în ultimile zile si când
se simte si o oarecare briză.
- temperturile ridicate (ce au ajuns la Soci de circa 10-20 grade Celsius)
si de asemeni manifestarea unor temperaturi ridicate si în ariile de competitii sportive în aer liber, au creat multe probleme sportivilor pe diverse piste ale competitiilor în aer liber, prin topirea zăpezii.
Nu ar fi fost mai normal să se aleagă o altă gazdă unde temperaturile
în timpul iernii sunt mult mai apropiate pentru asemenea competitii?.
Desigur, ideia de dezvoltare a unei statiuni de odihnă care a rămas în
urmă din punct de vedere economic si care risca să piardă din ce în ce mai multi vizitatori, este de apreciat, dar poate s-ar fi putut găsi alte solutii care să permită transformarea într-o statiune atractivă, fără cheltuirea a miliarde de dolari.
Cu toate că asemenea informatii privind lipsa unor elemente esentiale de acomodare, au fost aduse imediat la cunostiinta diferitelor persoane de la diverse niveluri cu responsabilităti din conducerea Comitetului Olimpic al Federatiei Ruse si a fost informat chiar presedintele Putin, majoritatea acestor probleme au rămas sub semnul unor semne de întrebare.
Singurul dintre ofiicialii Comitetului International Olimpic, presedintele Thomas Bach, în cuvîntarea la deschiderea Olimpiadei adresându-se presedintelui Putin si i-a spus:
”...cred că fără implicarea dumneavoastră personală, toate acestea nu ar fi fost posibile. Ati făcut tot ce trebuia pentru sportivii care participă la JO. V-ati îndeplinit toate promisiunile făcute în fata CIO în urmă cu 7 ani, atunci când Soci a fost desemnat de CIO să organizeze acest eveniment.”
Cât de onest a fost acest discurs sau cât din el a fost politizat, făcându-i presedintelui Putin o plăcere deosebită în atingerea scopului de recunoastere pe plan mondial a calitătii lui de conducător, este o întrebare pe care numai cei direct interesati în această problemă o vor putea afla în timp.
Fapt este că sportivii veniti la aceste JO sau străduit ca si la celelelate olimpiade să ajungă la recorduri deosebite sau chiar să le depăsească.
Referindu-ne la viitorul acestui oras si beneficiile ce i se vor atribuii, se referă la o nouă tentă, poate chiar de lux, dată unui oras cu o pozitie frumoasă dar cu un aspect obosit din cauza timpului si a lipsei de fonduri, si de care vor beneficia locuitorii după terminarea Olimpiatei de iarnă.
Discutând cu diversi reporteri Thomas Bach, referindu-se la costul mare al JO
spunea:
”... nu putem discuta despre costurile pentru JO cînd vine vorba de
transformarea completă a unei întregi regiuni dintr-o veche si
demodată statiune, într-un loc modern destinat pentru practicarea
de sporturi, turism si destinatii convenabile.
Acestea nu sunt cheltuieli pentru Olimpiadă, sunt cele destinate creerii
infrastructurii pentru viitorul populatiei din această regiune si din toată
Federatia Rusă, de care vor beneficia toate generatiile viitoare”.
Cât de reale sunt aceste planuri rămâne de văzut întrucât nu cred că sunt prea multi care sunt convinsi că această statiune în care s-au investit miliarde de dolari, va fi folosită din plin, ocupându-se toate locurile din hoteluri, toate sălile de sport, stadionul olimpic si celelalte facilităti si nici părtiile de schii si bob.
Desigur acest punct de vedere s-ar putea să fie contrazis în timp; ca atare las locului acestui criteriu, TIMPUL, să fie el judecătorul meu.
Annapolis, SUA
|
Dr. Alex Berca 2/23/2014 |
Contact: |
|
|
