Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002


Premieră cu “Rigoletto” la Opera Natională

Iesirea din traditie este, desigur, un semn al actualizării profilului productiei de teatru liric, aflat astfel în pragul inaugurării unui nou capitol din istoria existentei sale.
Optiunea conducerii Operei Nationale Bucuresti a fost cea a schimbării, în dialogul cu capodoperele, act curajos pentru cei ce urmăresc astfel o pozitie modernă în organizarea si managementul creatiei artistice. La aniversarea celor sase decenii de existentă a Operei, în noul sediu, eram deja avertizati de premiera cu “Rigoletto” de Verdi, ca eveniment al lunii februarie, capabil a stârni curiozitatea tuturor operamanilor nostri, semn vizibil pentru afluenta de public la premieră.

Suntem destul de multi cei ce am fost plasati în fata unei optiuni pentru acest spectacol care afisa, ca nouă atitudine, rezultatul unui “casting” pentru majoritatea colaborărilor cu realizatori de circulatie internatională pentru Regie, Scenografie, Lichting design, Coregrafie, solisti, la acestia adăugându-se si prezente noi ale interpretilor invitati din tară, după moda actuală. Răspunderea asumată pentru aceste noi confruntări cu publicul nu apartine doar premierei, un simultan cu două distributii paralele, ci si amplasării spectacolului în geografia stagiunii.

Regia australianului Stephen Barlow (scenograf, grecul Yannis Thavoris) pare că demarează, conform declaratiei de proiect, de la ideea că schimbarea locului si timpului actiunii a fost decizia lui Verdi si libretistului Piave, în preluarea piesei originale semnate de Victor Hugo.
Îndrăzneală mare la timpul premierei absolute, nu mai putin riscantă pentru premiera de acum, după un sir de alte experiente prealabile, privind existenta lui Triboullet-Rigoleto de-a lungul anilor. Tragicul - însumând emotia, comunicarea explicită a trăirilor, tălmăcirea componistică – ar fi trebuit să urmărească linia evolutiilor mai mult sau mai putin fidele fată semnăturile originale ale capodoperei teatrale si muzicale. În aceste conditii, asa cum spuneam, iesirea din traditie poate fi sau nu un act de trădare, acceptat atitudinal de producător, realizator sau beneficiar.

Ne mai amintim probabil că, cu decenii în urmă, premierele de operă era transmise în direct si pe posturile de radio. Se informa mai pe larg astfel spectatorul, se ocroteau totodată partitura si compozitorul.
Recunoastem că, în postura de radio-ascultători, am fi fost si noi mai avantajati, fată de această premieră, datorită în primul rând distributiei.

Interpretul rolului titular, Lucian Petrean, descoperit de noi acum, este un Rigoletto care-si merită aprecierea. Baritonul, invitat, după cum am aflat, de la Cluj, posedă mai multe din componentele vocale si actoricesti cerute de celebrul personaj: un glas robust, întunecat ca timbralitate, impunător prin sonoritate, registru egal de la grav spre acut, slujind prezenta scenică dorită.
Probabil că, pe parcursul reprezentatiilor, artistul va contura mai complet prezenta sa dramatică, în contextul operei, construind expresia si cerintele partiturii, curătind în derularea muzicală alternativele de stare si, uneori, cele intonationale. În orice caz, este sigur, chiar la o primă auditie radiofonică, că avem un Rigoletto. Este cel mai important punct câstigat al premierei.

Pentru fostul Duce de Mantua, acum un potentat afacerist din epoca prohibitiei, Robert Nagy se lansează cu aplomb în versiunea avantajoasă a tenorului dramatic, versus Pavarotti. Cu sansele de care dispune vocal, după o considerabilă experientă interpretativă, glasul se aude bine, eficientă dramaturgic.

Nu ne-a convins însă fragilitatea vocală din demersul sopranei americane Shoushik Barsoumian, într-o Gildă mai mult vulnerabilă, navigând cu viteză de croazieră prin serpentine belcantiste.
Pe mezzo-soprana Iva Mavroš – Maddalena, n-am prea auzit-o; în schimb din rolurile episodice retinem prezenta de personaj a lui Horia Sandu, urmată în registru grav si de Marius Bolos, ca si replicile pasagere ale sopranei Elena Dincă.

Impresionantă este evolutia corului Operei, mai ales în actul I(tabloul 2), actul II si culorile sugestiei registrale ale furtunii din final, ansamblu care stie să-si mentină prestigiul sub ghidajul maestrului Stelian Olariu.
Pentru dimensiunea instrumentală, o dublă impresie alternează orchestra de spectacol devenită, prin sonoritate, un spectacol de orchestră, concurent cu scena, sub conducerea dirijorală a clujeanului Cristian Sandu.

Auditie a muzicii? Vizionare a spectacolului ?
Fiecare alege ce-i place, ce doreste, ce asteaptă, începând de la prima ridicare de cortină pe care scrie, încurajator, “Rigoleto’s, Funeral Parlor”.





Grigore Constantinescu    2/21/2014


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian